Vă oferim garanția calității pentru serviciile oferite:
RESTITUIREA BANILOR in primele 2 luni, dacă sunteți nemulțumit.

Preluam documentele. Preluam actele contabile de la sediul dumneavoastră, le prelucrăm și le inapoiem odata cu toate declarațiile fiscale depuse și situația contabilă completă.

Blog dedicat informarii clientilor Velcont.Surse principale: www.avocatnet.ro , www.contabilul.manager.ro , www.fiscalitate.ro , www.portalcontabilitate.ro , www.cabinetexpert.ro , www.anaf.ro ,presa de specialitate diverse surse din televiziune si presa scrisa.Blogul este administrat de Velcont Expertiza Contabila. O firma de prestari servicii contabile.

Faceți căutări pe acest blog

miercuri, 29 noiembrie 2017

Persoanele fizice care nu obţin venituri sunt obligate să achite contribuţia la sistemul public de sănătate (CASS) şi să depună o declaraţie fiscală în acest scop la (ANAF)

Noul Cod fiscal, ale cărui prevederi au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, stabileşte la art. 180 că persoanele fizice care nu realizează venituri şi nu se încadrează în categoria persoanelor exceptate de la plata contribuţiei datorează, lunar, CASS în valoare de 5,5% din salariul minim brut pe economie. Plata trebuie efectuată trimestrial, până în data de 25 a fiecărei luni din trimestru, de unde rezultă că termenele de plată şi în 2016 vor fi 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie şi 25 decembrie.
La valoarea actuală a salariului minim brut pe economie, de 1050 de lei, persoanele fizice care nu realizează venituri sunt obligate să plătească 57,75 de lei pe lună. Cum de la 1 mai 2016, salariul minim pe economie va ajunge la 1250 de lei, contribuţia datorată de o persoană fără venituri va fi în cuantum de 68,75 de lei. 
Prin urmare, rezultă un total de 781 de lei în 2016 (231 de lei pentru primele patru luni ale anului, la care se adaugă 550 de lei datoraţi de persoanele fizice fără venituri pentru perioada mai-decembrie). 
Important! Ministerul Finanţelor Publice ia în calcul eliminarea obligativităţii plăţii CASS în cazul persoanelor care nu realizează venituri, subiect despre care AvocatNet.ro a scris aici. Totuşi, până ce Codul fiscal nu va fi modificat în acest sens de Guvern, dispoziţiile prezentate anterior se aplică de la 1 ianuarie 2016, odată cu intrarea în vigoare a noului act normativ.
Printre cei vizaţi de aceste prevederi ale Codului fiscal se găsesc şi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, dar care muncesc şi realizează venituri în străinătate, fără însă să poată proba deținerea unei asigurări de sănătate emise de autoritățile din respectiva ţară. 
"Persoanele (...), care dețin o asigurare pentru boală și maternitate în sistemul de securitate socială din alt stat membru al Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi Confederaţiei Elveţiene care produce efecte pe teritoriul României și fac dovada valabilității asigurării, în conformitate cu procedura stabilită prin ordin comun al președintelui A.N.A.F. și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, nu au calitatea de contribuabil la sistemul de asigurări sociale de sănătate", este precizat în art. 153 alin. (2) din Codul fiscal.
Cu alte cuvinte, cetățenii români cu domiciliul în România, care realizează venituri din salarii de la angajatorii dintr-un stat membru al Uniunii Europene, al unui stat aparţinând Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene,  respectiv, de la cei dintr-un stat care aplică un acord bilateral de securitate socială cu România nu datorează contribuții de asigurări sociale în România pentru aceste venituri.
În cazul lor, se aplică regula potrivit căreia lucrătorii care se deplasează pe teritoriul UE trebuie sa facă obiectul unei singure legislații în materie de securitate socială, potrivit Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Practic, statul unde cetăţeanul român munceşte este şi statul unde plăteşte asigurările sociale obligatorii.
sursa:https://www.avocatnet.ro/articol_42204/Cum-vor-pl%C4%83ti-CASS-in-2016-romanii-cu-domiciliul-in-%C5%A3ar%C4%83-care-muncesc-in-str%C4%83in%C4%83tate-f%C4%83r%C4%83-forme-legale.html

luni, 27 noiembrie 2017

Lista elementelor obligatorii cuprinse în bonul fiscal:

Lista elementelor obligatorii cuprinse în bonul fiscal:data, ora și minutul emiterii bonului fiscal;
numărul de ordine al acestuia, la nivelul zilei de lucru;
numele sau codul operatorului;
denumirea fiecărui bun livrat sau a serviciului prestat;
prețul sau tariful unitar;
cantitatea;
valoarea pe fiecare operațiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, cu indicarea cotei acesteia;
valoarea totală a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adăugată;
valoarea totală a taxei pe valoarea adăugată pe cote ale acesteia, cu indicarea nivelului de cotă;
valoarea totală a operațiunilor scutite de taxa pe valoarea adăugată, dacă este cazul;
valoarea altor taxe care nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată, dacă este cazul.
INCEPAND DIN 1 AUGUST se adauga OBLIGATORIU :
codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului;
unitatea de măsură;
modalitatea de plată.

marți, 14 noiembrie 2017

Responsabil cu contabilitatea primară de regula revine unui angajat permanent.

Contabilitatea primara este acea parte a contabilitatii care presupune intocmirea documentelor contabile care vor sta ca si fundament la inregistrarea tranzactiilor economice.
Aceste documente care trebuie intocmite si corespund contabilitatii primare sunt in principal:
·         documente care tin de gestiunea trezoreriei unitatii (de exemplu: registrul de casa si documente aferente):
– dispozitii de incasare – plata
– deconturi
– chitante
notele de intrare-receptie
·         facturi de vanzare
·         cecuri , O.P. –uri etc.
De regula,  intocmirea acestor documente este in responsabilitatea unor persoane care nu au neaparat cunostinte de contabilitate.postul de Responsabil cu contabilitatea primară de regula revine unui angajat permanent.
  • Răspunde de evidenţa contabilă primară a societaţii.
  • Asigură întocmirea, circulaţia raţională şi păstrarea documentelor primare care stau la baza înregistrarilor contabile;
  • Asigură ţinerea la zi a evidenţei intrărilor si ieşirilor, întocmirii corecte şi la timp a documentelor specifice, precum şi a respectării măsurilor stabilite referitor la circulaţia documentelor utilizate la efectuarea înregistrarilor contabile primare.
  • Asigură evidenţa gestiunilor de valori materiale şi a bonurilor de consum, verifică stocul la sfirsitul lunii şi îl comunică administratorului.
  • Răspunde de intocmirea registrelor contabile zilnice (Registrul de casă, Nota de recepţie, Raportul de gestiune, Fişa de magazie, Foaia de prezenţă, etc.);
  • Coordonează operarea documentelor contabile primare primite în firmă : facturi de intrări marfa/materiale/servicii, bonuri fiscale, extrase bancare, deconturi ;
  • Coordonează operarea documentelor contabile primare de ieşire : avize de expediere, facturi iesite, etc. si tine evidenţa clienţilor neincasaţi precum şi a încasărilor.
  • Coordonează emiterea documentelor bancare (file CEC,BO,OP etc.) pe care le inaintează persoanei responsabile cu semnarea acestora.
  • Ţine evidenţa cronologică a facturilor emise si stabileste impreuna cu administratorul numerotarea acestora pe baza deciziei acestuia.
  • Preia si verifică seturile de documente din departamentele comerciale, înregistrează deconturile pentru deplasarile externe;
  • Efectuează inventarierea furnizorilor şi clienţilor pe baza extraselor de cont şi confruntă datele cu evidenţa primară.
  • Îndosariază documentele cu care lucrează şi supervizează arhivarea lor precum şi salvarea datelor informatice.
  • sursa:
  • https://www.contzilla.ro/contabilitatea-primara-si-documentele-aferente-ei/
  • http://www.biroul-de-contabilitate.ro/index.php/cum-lucram/proces/posturi/posturi-client/responsabil-cu-contabilitatea-primara

luni, 13 noiembrie 2017

Documente necesare la angajare

Documente necesare la angajare :
1. Cartea/ buletinul de identitate 
2. CV-ul ;
3. Documente care sa ateste starea civila ;
4. Certificatul de cazier judiciar ;
5. Nota de lichidare: documentul este necesar in cazul celor care au mai avut un loc de munca. 
6. Fisa de medicina muncii este un act obligatoriu la angajare, atat pentru cei care au un contract pe perioada nedeterminata, cat si pentru cei care au contracte pe perioade determinate.;
7. Declaratie pe proprie raspundere cu privire la functia de baza;
8. Contractul individual de munca;
9. Fisa postului .

vineri, 3 noiembrie 2017

Lipsa inventar Microintreprindere neplatitor TVA.

Daca o microintreprindere, neplatitoare de TVA, are lipsa de inventar  poate fi tratata de organul de control fiscal, evident pe baza de probe, ca vinzare fara documente legale (neevidentierea veniturilor). Acestia vor sesiza si organul de cercetare penala.Alta baza legala nu exista, decit L241/2005 art 9 cu privire la infractiunea de neevidentiere a veniturilor.

sursa:https://www.avocatnet.ro/forum/discutie_525803/Lipsa-Inventar-Microintreprindere.html

luni, 9 octombrie 2017

Reglementari generale pe care trebuie sa le aplice toate entitatile, indiferent de profilul de activitate


  1. Legea societatilor comerciale – Legea nr. 31/1990 care reglementeaza functionarea entitatilor – indiferent ca sunt SRL-uri, SA-uri sau alte tipuri.
  2.  Legea contabilitatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare – Legea nr. 82/1991 care reglementeaza modul de organizare si de conducere a contabilitatii.
  3.  OMFP nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii.
  4. Ordinul 2634/2015 privind documentele financiar-contabile – este un alt act legislativ pe care, desi in practica este mai mult in sarcina contabilului sa se asigure ca il aplici corect, este bine sa il cunosti.
  5.  Legea nr. 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca
  6. Codul Muncii,
  7.  Ordonanta 99/2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata, - obligatii ai privind utilizarea casei de marcat, orarele de functionare, acordarea de reduceri la vanzari si altele.
sursa:https://www.smartbill.ro/blog/legislatie-domeniu-activitate/

joi, 14 septembrie 2017

Sesiunea de asistenţă online ANAF din data de 13 septembrie 2017 "Plata defalcată a T.V.A."

Intrebare:  In cazul in care un furnizor decide sa aplice sistemul in perioada opțională, iar beneficiarul nu face plata corect in 2 conturi separate, beneficiarul va fi susceptibil de amenzi chiar dacă el nu aplica Opțional sistemul? Sau amenzile sunt aplicabile după 1 ian 2018?
Raspuns ANAF:  Prin excepţie, în perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2017, contul de TVA se poate debita cu TVA achitată în alt cont decât contul de TVA al furnizorului/prestatorului, dacă acesta nu a optat pentru aplicarea mecanismului privind plata defalcată a TVA.
Persoanele care au optat pentru aplicarea sistemului au obligaţia să vireze în contul de TVA propriu, în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii TVA care nu a fost plătită în contul de TVA de către beneficiarii care nu au optat pentru aplicarea mecanismului privind plata defalcată a TVA.
Suncţiunile se aplica doar persoanelor care au optat pentru aplicarea meceasimului începând cu 1 octombrie 2017.
Intrebare: când trebuie să deschid cont pentru tva defalcat, dacă nu optez opțional de la 1 octombrie?
Raspuns ANAF: De la data aplicării sistemului privind plata defalcată a TVA, opţional sau obligatoriu, trebuie să deţineţi un cont de TVA care trebuie să fie comunicat contribuabililor.
Intrebare:  Split TVA se aplica numai pentru facturi sau pentru orice documente de vanzare (de exemplu vanzari cu casele de marcat)? In Art. 22(1) scrie ca prevederile art 1-15 (adica tot ce inseamna split) se aplica pentru FACTURILE emise dupa data de 1 ian. Dupa mine, nu ar rezulta ca s-ar aplica si la vanzari cu amanuntul.
Raspuns ANAF: În conturile de TVA trebuie să fie depuse şi sume reprezentând TVA încasată în numerar. În conturile de TVA trebuie să fie depuse şi sume reprezentând TVA încasată în numerar, indiferent dacă încasarea se referă la o factură sau bon fiscal.
Intrebare:  Cum comentati legatura/contradictia dintre art. 22(1) si art. 15(3) ? Sau cu alte cuvinte, daca o firma cu tva la facturare are facturi din perioada anterioara pe care le incaseaza dupa 1 ian, va trebui sa-si vireze TVA-ul in contul de TVA, desi a fost declarat si (teoretic) platit? Credeti ca este posibil se se intample (in mod corect) acest lucru dat fiind faptul ca nu cred ca a tinut cineva evidenta incasarilor partiale defalcat pe baza si TVA, cerintele legislative in acest sens fiind doar pentru facturile cu TVA la incasare?
Raspuns ANAF: Potrivit prevederilor legale persoanele impozabile, înregistrate în scopuri de TVA au obligația să vireze în contul de TVA propriu, în termen de 7 zile lucrătoare de la încasare, TVA aferent facturilor emise înainte de data de 1 ianuarie 2018 sau după caz înainte de data de la care aplică opțional plata defalcată a TVA și achitate după această dată.
Intrebare: O societate de asigurari ce plateste catre service-uri facturile de reparatii emise pe numele asiguratilor are obligatia de a efectua plata defalcat? Din perspectiva societatii de asigurare plata reprezinta o despagubire catre asigurat si este platita direct catre service deoarece este mai facil. Asiguratii pe numele carora este emisa factura de reparatii pot fi persoane neimpozabile sau impozabile.
Raspuns ANAF: Plata de către asigurător direct către service a reparației unui mijloc de transport nu se încadrează în operațiunile pentru care nu se aplică plata defalcată a TVA prevăzute la art.2 lit. a și lit. b din O.G. nr. 23/2017. Taxa din factura emisă de service trebuia achitată în contul dedicat încasării și plății TVA indicat în factură.
Intrebare: Neplatitorii de TVA sunt obligati sa achite facturile primite de la furnizorii platitori de TVA separat – suma fara tva intr-un cont si tva-aul aferent in alt cont comunicat de furnizor ?
Raspuns ANAF: Da, în situaţia descrisă de dvs.,există obligaţia efectuării plăţii defalcate a T.V.A. în contul de TVA comunicat de furnizor sau publicat pe site-ul ANAF/MFP.
Intrebare: Va rog sa precizati daca punctul c) din art.15. care spune ca TVA se va vira in contul propriu in termen de 7 zile lucratoare de la incasarea instrumentelor de plata emise anterior datei de 1 ian si incasate dupa aceasta data, se refera la persoanele care aplica TVA la incasare.
Raspuns ANAF: Articolul menționat de dumneavoastră se referă atât la persoanele care aplică sistemul TVA la încasare cât și la cele care nu aplică acest sistem.
Intrebare: Până la ce dată se depune notificarea la ANAF pentru opțiunea pentru înregistrare in sistemul de plată defalcată TVA la 1 octombrie 2017?
Raspuns ANAF: Opțiunea pentru înregistrare în sistemul de plată defalcată a TVA începând cu data de 01.10.2017 se poate depune după publicarea în Monitorul Oficial a formularului 086 „Notificare privind opțiunea de aplicare a mecanismului de plată defalcată a TVA”.
Intrebare: Cand se vor deschide conturile de TVA de catre Trezorerie?
Raspuns ANAF: Conturile persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA deschise la unitățile Trezoreriei Statului vor fi afișate pe site-ul ANAF și al MFP.
Intrebare: Ce se intampla in situatia in care clientul plateste in mod eronat intreaga valoare in contul curent si nu se plateste taxa in contul de TVA si nu face corectia in cele 7 zile? Furnizorul are obligatia sa vireze din contul sau curent in contul de TVA, suma virata eronat de client? Daca da, in acelasi termen de 7 zile?
Raspuns ANAF: În situația în care clientul nu efectuează corecția, respectiv nu efectuează plata TVA în contul de TVA al furnizorului/prestatorului, acesta va fi sancționat potrivit art. 19 din Ordonanța Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA.
Intrebare:  In interiorul celor sapte zile se pot face compensare in sensul ca daca in una din zile din incasarile si platile in numerar rezulta tva de plata iar in urmatoarea zi ,de exemplu reiese tva de recuperat?
Raspuns ANAF: Nu se acceptă compensări. Diferența de TVA se calculează pentru fiecare zi.
Intrebare: Ce se intampla cu incasarile in cont curent ale Biletelor la Ordin / Cec-urilorprimite de la clienti si care au termen de decontare dupa 01.10.2017 ? sau chiar 01.01.2018? Acestea nu pot fi schimbate fiind girate de clientul partenerului nostru?
Raspuns ANAF: Persoanele impozabile au obligaţia să vireze în contul de TVA propriu, în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii, TVA aferentă instrumentelor de plată emise anterior datei de 1 ianuarie 2018 şi încasate după această dată.
Intrebare: Întreprinderile individuale plătitoare de tva și care țin contabilitatea simplificat sunt asimilate societăților comerciale în ceea ce privește acest mecanism?
Raspuns ANAF: Toate persoanele impozabile, fizice sau juridice, au obligaţia să plătească contravaloarea TVA aferentă achiziţiilor de bunuri şi servicii într-un cont de TVA al furnizorului/prestatorului.
Intrebare: Ce se intampla cu tva-ul facturilor aflate in sold la 01.01.2018 pentru platitorii de tva la incasare? evident aplicand tva defalcat de la 01.01.2018.
Raspuns ANAF: Mecanismul privind plata defalcată a T.V.A nu schimbă regula privind stabilirea obligaţiilor de plată la bugetul de stat a TVA.
Intrebare: In perioada de 7 zile lucratoare sunt permise compensari in interiorul firmei pt tva?In sensul ca daca am incasat numerar o factura pe data de 01 a lunii si efectuez o plata cu op pe data de 2 a lunii, presupunand ca incasarea este mai mare decat plata, cat tva colecat sunt obligat sa virez?diferenta sau platesc in totalitate tva-ul colectat pe data de 01 si pt. ce am platit furnizorului depun cerere de restituire?
Raspuns ANAF: Persoanele impozabile care efectuează încasări în numerar au obligaţia să depună în numerar/să vireze în contul de TVA propriu, în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la încasarea contravalorii livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii, diferenţa între TVA aferentă încasărilor în numerar şi TVA aferentă plăţilor în numerar efectuate într-o zi.
Intrebare: Potrivit art. 3, alin. (2) din Ordonanta 23/2017 fac exceptie de la prevederile alin. (1), persoanele fizice impozabile care nu suntînregistrate și nu au obligația să se înregistreze în scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal. Cum se definesc persoanele fizice impozabile si cine intra in aceasta categorie?
Raspuns ANAF: Persoanele fizice care desfasoară, de o manieră independentă și indiferent de loc, activități economice, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități (ex. activitățile producătorilor, comercianților sau prestatorilor de servicii, inclusiv activitățile extractive, agricole și activitățile profesiilor liberale sau asimilate acestora), sunt persoane impozabile în scopul TVA.
Intrebare: Societatile cu impozit specific sau persoanele care obtin venituri din activitati independente nu beneficiaza de nicio facilitate similara platitorilor de impozit pe profit sau microintreprinderilor daca opteaza pentru aplicarea platii defalcate a TVA inainte de 1 ianuarie 2018?
Raspuns ANAF: Astfel cum se prevede în O.G nr. 23/2017, societăţile care au obligaţia de a plăti doar impozit specific sau persoanele care obţin venituri din activităţi independente beneficiază, dacă este cazul, de anularea penalităţilor de întârziere aferente obligaţiilor fiscale principale reprezentând T.V.A, restante la 30 septembrie 2017, inclusiv.
Intrebare: In cazul inregistrarii Split TVA cu data de 01.10.2017, se plateste TVA defalcat doar facturilor emise incepand cu data de 01.10.2017, pentru cele mai vechi regulile raman neschimbate? Deoarece, avem furnizori care au scadente de 90/120 de zile, pentru aceste facturi (emise inainte de 01.10.2017) platile lor vor fi neschimbate (nu vor intra in incidenta acestei OG?
Raspuns ANAF: Pentru facturile emise anterior datei de 1 octombrie 2017, persoanele impozabile au obligaţia să vireze în contul de TVA propriu, în termen de maximum 7 zile lucrătoare de la încasare, TVA aferentă facturilor emise înainte de data de 1 ianuarie 2018 sau, după caz, înainte de data de la care aplică opţional plata defalcată a TVA şi achitate după această dată.
Intrebare: Daca optez in luna noiembrie pentru plata defalcata de TVA mai beneficiez de reducerea de 5% din impozitul pe profit aferent trimestrului IV?
Raspuns ANAF: Potrivit prevederilor în vigoare, dacă optați începând cu luna noiembrie 2017, beneficiați de facilitatea menționată.
Intrebare: Procesatorul platilor on line, cu cardul, are vreo obligatie referitor la TVA-ul split?
Raspuns ANAF: Plata defalcată a T.V.A se aplică pentru toate livrările de bunuri/prestările de servicii taxabile din punctul de vedere al TVA conform prevederilor Codului fiscal.
S-ar intelege ca da…
Intrebare: Plata intregii sume facuta gresit in contul curent. Cine suporta penalitatile? (clientul/furnizorul) Furnizorul are obligatia sa il notifice pe client privind aceasta eroare? Care este procedura de corectie?
Raspuns ANAF:  Potrivit art 18 din O.G. nr. 23/2017 constituie contravenţie plata TVA de către persoanele impozabile în alt cont decât contul de TVA al furnizorului/prestatorului. Deci sancţiunea este suportată de către clientul ce efectuează plata eronat.
Intrebare: Nerezidentii inregistrati in scopuri de TVA folosesc conturi din Romania pentru incasarea si plata TVA? Nu pot folosi conturi din afara Romaniei?
Raspuns ANAF: În situația în care persoana nerezidentă este înregistrată în scopuri de TVA în România aceasta are obligați încasării/plății TVA prin intermediul contului de TVA.

Firmele care optează pentru plata defalcată a TVA beneficiază de facilități fiscale


Contribuabilii care optează pentru aplicarea mecanismului de plată defalcată a TVA
în perioada 1 octombrie – 31 decembrie vor beneficia de o serie de facilități fiscale, printre
care anularea penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale aferente obligațiilor
fiscale principale reprezentând TVA, restante la 30 septembrie.
Pentru a beneficia de această facilitate fiscală, contribuabilii trebuie să îndeplinească
o serie de condiţii, astfel cum sunt reglementate la art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr.
23/2017, respectiv:
a) obligaţiile fiscale principale reprezentând TVA, restante la data de 30 septembrie
2017, inclusiv, precum şi cele stabilite prin decizii de impunere comunicate până la data de
30 septembrie 2017, cu termen de plată după această dată, se sting până la data de 21
decembrie 2017, inclusiv;
 b) dobânzile aferente obligaţiilor fiscale prevăzute la lit. a) stabilite prin decizii
comunicate până la data stingerii obligaţiilor fiscale principale, se sting până la data de 21
decembrie 2017, inclusiv;
 c) obligaţiile fiscale principale reprezentând TVA cu termene de plată cuprinse între
data de 1 octombrie 2017 şi 21 decembrie 2017, inclusiv, se sting până la data de 21
decembrie 2017, inclusiv;
 d) să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, potrivit vectorului fiscal, până la data de
31 decembrie 2017;
 e) să depună notificarea privind opţiunea de plata defalcată a TVA, la organul fiscal
central, până cel târziu la data de 31 decembrie 2017, inclusiv, sub sancţiunea decăderii.
De asemenea, în cazul în care contribuabilii care optează pentru plata defalcată a TVA
au în derulare eşalonări la plată, inclusiv pentru TVA, aceştia pot beneficia de anularea la
plată a penalităţilor de întârziere. Această facilitate se acordă numai daca sunt indeplinite
atât condiţiile mai sus prezentate, cât şi celelalte condiţii pentru menţinerea eşalonărilor la
plată. Astfel, în situaţia în care un contribuabili are eşalonare la plată pentru mai multe tipuri
de obligaţii fiscale, inclusiv pentru TVA, dacă respectă conditiile mai sus prezentate, acesta
poate beneficia de anularea la plata a penalităţilor aferente TVA-ului, dar trebuie să-şi
menţină valabilitatea eşalonării la plată pentru celelalte obligatii.
Efectele opțiunii privind plata defalcată a TVA
- amânarea la plată a penalităților de întârziere. În baza notificării depusă pentru
opţiunea de plată defalcată a TVA, organul fiscal va emite şi comunica o decizie de
amanare la plată, în vederea anulării, a penalităţilor de întarziere aferente obligatiilor
fiscale principale reprezentând TVA, prin care se va individualiza cuantumul
penaliţărilor de întârziere ce fac obiectul acestor facilităţi fiscale.
- executarea silită nu începe sau se suspendă pentru penalitățile de întârziere
amânate la plată;

sursa:
Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală
Serviciul de comunicare, relaţii publice şi
mass-media
MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE
Bucureşti, Str. Apolodor, nr. 17,
sector 5, CP 050741
Tel: 021.319.9857
Email: presa@anaf.ro

luni, 7 august 2017

Lista celor mai importante modificări din codul muncii intrate în vigoare -Ordonanța de urgență nr. 53/2017

1. Actele adiționale vor trebui încheiate înainte să producă efecte
Poate cea mai semnificativă schimbare ce a apărut în activitatea angajatorilor este scurtarea termenului în care se pot încheia actele adiționale pentru modificările contractuale (de exemplu, când se majorează salariul sau când se schimbă criteriile de evaluare a activității profesionale). Mai precis, actele adiționale vor trebui încheiate înainte să producă efecte, nu în termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificărilor. 
2. Munca salariaților cu normă parțială în afara programului, amendată
Dacă un salariat angajat cu normă parțială se va duce la serviciu în afara programului de lucru stabilit contractual, acesta va presta, conform legii, muncă nedeclarată. Până azi, această activitate nu era identificată prin Codul muncii ca muncă nedeclarată, ci exista doar o interdicție de a presta ore suplimentare de către salariații cu normă parțială. Astfel, această formă de muncă nedeclarată va putea fi sancționată cu amenzi de 10.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. În forma inițială, proiectul lansat de Ministerul Muncii prevedea amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.
3. Munca salariaților în timpul suspendării contractului de muncă, amendată
O altă formă de muncă nedeclarată este considerată, în mod oficial, primirea la muncă a salariaților aflați în perioada de suspendare a contractului individual de muncă. Această modificare este, practic, doar o recunoaștere în legislație a jurisprudenței curții supreme a României. Concret, pentru munca în timpul suspendării contractului, angajatorii vor risca amenzi de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată (în loc de amenzi între 10.000 și 20.000 de lei, așa cum era prevăzut inițial). 
4. Primirea la lucru fără contract și fără raportarea în Revisal, muncă nedeclarată
În afară de munca în perioada de suspendare a contractului individual și în afara programului stabilit pentru salariații cu normă parțială, actul normativ apărut azi identifică încă două fapte ce constituie muncă nedeclarată. Mai exact, primirea la lucru fără încheierea contractului individual de muncă înainte de începerea activității și primirea la lucru fără înregistrarea în Revisal a raportului de muncă înainte de începerea activității. Ambele fapte vor fi sancționate cu amenzi de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată (lucru care, de altfel, deja se întâmplă: prima faptă e acoperită acum de Codul muncii, iar a doua - de hotărârea de Guvern privind Revisal). Și aici, a fost eliminat cuantumul minim al amenzilor, de 10.000 de lei, fiind păstrată o singură valoarea, cea maximă (20.000 de lei). 
5. Indulgență pentru angajatorii ce plătesc repede amenzile pentru munca nedeclarată
Pentru cele patru fapte ce vor constitui muncă nedeclarată, angajatorii vor putea plăti doar jumătate din minimul amenzilor, însă numai dacă le achită în maximum 48 de ore de la încheierea/comunicarea procesului-verbal de contravenție. Așadar, vorbim de primirea la lucru fără încheierea contractului individual de muncă înainte de începerea activității, primirea la lucru fără înregistrarea în Revisal a raportului de muncă înainte de începerea activității, primirea la lucru a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat și primirea la lucru a unui salariat cu normă parțială în afara programului stabilit contractual.
6. Evidența orelor de lucru se va face mult mai strict
Evidența activității zilnice a salariaților va trebui să fie mai detaliată decât era până acum. Concret, dacă anterior se prevedea doar că angajatorii erau obligați să țină evidența orelor de lucru, de-acum aceștia vor fi obligați să înregistreze atât ora de începere a programului de lucru, cât și ora de terminare.


http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_45806/Codul-muncii-modificat-azi-prin-ordonanță-de-urgență-Lista-celor-mai-importante-modificări-intrate-in-vigoare.html

joi, 27 iulie 2017

Contributia la sanatate a persoanelor fizice care nu obtin venituri.

Persoanele fizice  care nu obţin venituri din salarii au la dispoziție două variante privind contributia la sanatate  Acestea sunt Plata lunară a contribuției la sănătate sau plata contribuției atunci când apare necesitatea serviciilor medicale.


Prima variantă, cea a plății lunare, implică achitarea contribuţiei la sănătate în procent de 5,5% din salariul minim brut pe economie, pe o perioadă de cel puțin 12 luni consecutive.
A doua variantă, cea a plății contribuției la momentul solicitării de servicii medicale, implică achitarea  echivalentul a 5,5% din şapte salarii minime pe economie.


Pentru stabilirea contribuției la sănătate, persoanele fără venituri trebuie să depună o declaraţie la unitatea competentă a Fiscului, se arată în Codul fiscal. Aceasta este, mai precis, Formularul 604 („Declarație de înregistrare în evidența persoanelor fizice care nu realizează venituri, precum și pentru stabilirea obligațiilor de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate”).


Contribuţia la pensii
Orice persoană care nu obţine venituri, dar care vrea să se asigure şi să îşi completeze venitul asigurat, are posibilitatea de a plăti contribuţia la pensii, potrivit Legii nr. 263/2010. Acest lucru se face în baza unui contract de asigurare socială încheiat cu casa teritorială de pensii din raza domiciliului.


În baza contractului de asigurare, contribuţia la pensii se achită lunar, cel târziu până în ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se face plata. Însă există şi posibilitatea de a achita în avans contribuţia, pentru o perioadă de maximum 12 luni, calculate de la data plăţii.


Contractul de asigurare socială încheiat cu casa teritorială de pensii se aplică de la data înregistrării acestuia şi produce efecte numai pentru viitor. Din acest motiv, reprezentantul CNPP a subliniat că plata retroactivă a contribuţiei la pensii nu este posibilă în present.


sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_42548/Ce-contribu%C5%A3ii-sociale-po%C5%A3i-s%C4%83-pl%C4%83te%C5%9Fti-ca-persoan%C4%83-fizic%C4%83-f%C4%83r%C4%83-venituri-%C5%9Fi-cum-trebuie-s%C4%83-procedezi.html

marți, 11 iulie 2017

Ce trebuie sa contina dosarul personal al salariatului


  • Copii dupa actele de identitate ale angajatului: buletin/carte de identitate, certificat de nastere, certificat de casatorie;
  • Copii dupa actele de studii/calificari/formare profesionala;

  • Formularul de candidatura (inclu
  • siv CV si, eventual, scrisori de referinta);
  • Cererea de angajare;
  • Informarea prealabila la angajare;
  • Certificatul medical apt de angajare de la medicul de medicina a muncii;
  • Fisa de instruire la angajare privind sanatatea si securitatea in munca;
  • Carnetul de munca sau declaratia pe proprie raspundere ca angajatul nu are carnet de munca;
  • Certificatul de cazier judiciar sau declaratia pe proprie raspundere ca angajatul nu a suferit condamnari;
  • Permisul de munca daca angajatul este cetatean strain;
  • Fisa postului;
  • Contractul individual de munca;
  • Actele aditionale si celelalte acte referitoare la executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca (de exemplu: act aditional pentru clauza cu privire la formarea profesionala, clauza de neconcurenta, clauza de mobilitate, clauza de confidentialitate, act aditional pentru modificari ale salariului sau ale functiei);
  • Copii dupa actele de identitate ale persoanelor aflate in intretinere (certificat de nastere, certificat de casatorie, carte/buletin de identitate etc.);
  • Copie dupa livretul militar daca este cazul;
  • Copie dupa permisul de conducere daca este cazul;
  • Fisele de evaluare a performantelor profesionale;
  • Deciziile referitoare la premieri si numiri pe pozitii ierarhice superioare;
  • Documente privind cercetarea si aplicarea sanctiunilor disciplinare;
  • Plangeri din partea angajatului.
  •  Ori de cate ori un angajat solicita un document, departamentul de resurse umane din firma dvs. are obligatia de a-l elibera pentru a-i atesta activitatea desfasurata si
  • calitatea de salariat (art. 34 alin. (5) din Codul muncii).
  • De asemenea, aveti obligatia de a asigura deplina confidentialitate cu privire la datele cu caracter personal ale angajatilor dvs. (art. 40 alin. (2) litera i) din Codul muncii).

  • sursa:http://legislatiamuncii.manager.ro/a/13987/lista-completa-ce-trebuie-sa-contina-dosarul-personal-al-salariatului.html

    luni, 3 iulie 2017

    Din iulie, toate firmele și PFA vor trebui să își preschimbe actele de înregistrare la Registrul Comerțului

    Din 7 iulie 2017, atât firmele, cât și entitățile fără personalitate juridică din România vor avea și un identificator unic la nivel european (EUID), care va permite practic contribuabililor să fie identificați în sistemul de interconectare a registrelor comerțului din statele membre ale Uniunii Europene (UE), din care va face parte și ONRC.

    Asemenea prevederi sunt incluse în Legea nr. 152/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul înregistrării în registrul comerțului, publicată în iulie 2015 în Monitorul Oficial și despre care AvocatNet.ro a scris încă de atunci, aici.
    Concret, noul cod de identificare va fi atribuit contribuabililor înregistrati la ONRC, pe lângă identificatoarele deja existente, pe care entitățile le au acum, respectiv numărul de ordine din Registrul Comertului și CUI-ul atribuit de Ministerul Finanțelor Publice.
    Astfel, din 7 iulie 2017, noul cod va fi acordat automat la înmatriculare/ înregistrare solicitanților, fie că vorbim de persoane juridice (firme), fie de entități fără personalitate juridică, organizate sub formă de PFA, întreprinderi individuale (II) sau familiale (IF).
    "Începând cu data de 7 iulie 2017, la înmatriculare/ înregistrare, solicitanților li se eliberează certificatul de înregistrare, conținând numărul de ordine din registrul comerțului și codul unic de înregistrare fiscală atribuit de Ministerul Finanțelor Publice, precum și identificatorul unic la nivel european (EUID), alocat în sistemul informatic integrat al Oficiului Național al Registrului Comerțului", scrie într-un răspuns formulat redacției noastre de către Biroul de comunicare al ONRC.

    Firmele și PFA înființate înainte de 7 iulie 2017 își vor schimba actele de înregistrare

    Dacă problema firmelor și PFA-urilor ce se vor constitui din 7 iulie 2017 începând am lămurit-o, să vedem și cum vor trebui să procedeze entitățile deja înființate până la acel moment și ce va presupune pentru ele atribuirea identificatorului unic la nivel european.
    Potrivit informațiilor transmise de ONRC, de la data amintită, profesioniștii vor putea solicita preschimbarea certificatului de înregistrare cu noul certificat de înregistrare, care va conține și identificatorul unic la nivel european.
    Mai multe informații despre formalitățile pe care vor fi nevoite să le îndeplinească firmele, PFA/ II/ IF înregistrate anterior datei de 7 iulie 2017 se vor regăsi într-un ordin al Ministerului Justiției (MJ), document prin care va fi aprobată efectiv structura EUID.
    În acest sens, redacția noastră a trimis o solicitare și MJ, pentru a afla în ce stadiu se află instituția cu elaborarea actului normativ. Reprezentanții MJ nu ne-au oferit însă, până la momentul redactării acestui articol, vreun răspuns.
    Până la apariția unor clarificări în acest sens, ne putem gândi că emiterea noilor certificate de înregistrare, actualizate corespunzător cu codul unic la nivel european, se va face gratuit, prin depunerea unei cereri la ONRC. Asta cu atât mai mult cu cât, de la 1 februarie 2017, instituția nu mai percepe taxe pentru înscrierea a peste 30 de mențiuni în Registrul Comerțului, printre care și cele referitoare la modificarea datelor de identificare ale firmei sau entității fără personalitate juridică (detalii suplimentare despre taxele și tarifele eliminate la ONRC sunt aici și aici).

    Ce va cuprinde noul cod de identificare

    Potrivit Legii nr. 152/2015, codul EUID, care se va implementa din 7 iulie 2017, va include:
    • elementul de identificare al României;
    • elementul de identificare al registrului național în UE;
    • numărul persoanei din Registrul Comerțului.
    În plus, dacă va fi necesar, pentru a evita erorile de identificare, codul unic de înregistrare la nivel european va conține și alte elemente, care nu sunt însă detaliate în actul normativ citat, dar care se vor regăsi, cel mai probabil, în viitorul ordin al ministrului justiției.
    Documentul apărut cu aproape doi ani în urmă în Monitor mai stabilește că EUID va fi trecut pe certificatul de înregistrare la Registrul Comerțului, documentul pe care orică firma sau persoană fizică îl primește la înființare. Așa cum am explicat și anterior, documentul conține actualmente numai numărul de ordine din registrul comerțului și CUI-ul atribuit de Finanțe.
    În final, vă reamintim că odată cu aplicarea noilor prevederi, oricine va putea obține gratuit, online, informații despre orice firmă de pe teritoriul UE. Astfel, pe pagina de internet a ONRC și pe portalul de servicii online al acestuia vor fi disponibile, în mod gratuit, informații referitoare la profesioniștii din toate țările membre ale UE, înregistrați în registrul comerțului.
    Notă: Mai multe informații despre datele ce vor fi disponibile prin sistemul de interconectare a registrelor comerțului puteți citi în acest articol.
    Important! În altă ordine de idei, din ianuarie 2017 și până în ianuarie 2019, PFA-urile care au au în prezent mai mult de cinci coduri CAEN sunt obligate să îşi modifice actele de înregistrare la Registrul Comerţului, după această perioadă riscând să fie radiate din oficiu - detalii, aici.

    sursa: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_45665/Din-iulie-toate-firmele-?i-PFA-vor-trebui-s?-i?i-preschimbe-actele-de-inregistrare-la-Registrul-Comer?ului.html

    marți, 6 iunie 2017

    Ce este impozitul specific, care sunt regulile lui și cum se determină?

    Impozitul specific este prevăzut de Legea 170/2016, deci nu de Codul Fiscal.
    Impozitul specific este datorat de firmele care sunt la impozit pe profit și realizează venituri din următoarele coduri CAEN:
    • 5510 – „Hoteluri și alte facilități de cazare similare”
    • 5520 – „Facilități de cazare pentru vacante și perioade de scurtă durată”
    • 5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere”
    • 5590  – „Alte servicii de cazare”
    • 5610 – „Restaurante”
    • 5621 – „Activități de alimentație (catering) pentru evenimente”
    • 5629 – „Alte servicii de alimentație n.c.a.”
    • 5630 – „Baruri și alte activități de servire a băuturilor”.
    O microîntreprindere nu va declara și calcula niciodată impozit specific.
    Modul de calcul pentru impozitul specific este determinat pe fiecare categorie de cod CAEN. Nu contează nivelul cheltuielilor sau a veniturilor. Modul de calcul este prevăzut în anexa legii, și presupune un impozit standard care se ajustează în funcție de mai mulți factori (rangul localității, suprafață, sezonalitate, etc.). 
    Declararea și plata se face semestrial (deci 25 iulie și 25 ianuarie) prin formularul 100.
    Firmele care pe lângă codurile CAEN, enumerate mai sus, realizează și alte tipuri de venituri, pentru acelea declară și plătesc separat impozit pe profit. Aici trebuie să fii foarte atent la alocarea cheltuielilor activităților care intră la impozit specific și activităților care intră la impozit pe profit. Alocarea trebuie să fie echivocă, chiar dacă am fi tentați să alocăm o cotă mai mare de cheltuieli activităților care intră la impozit specific.

    susrsa:https://ateliercontabilitate.ro/mod-de-calcul-impozit-specific-pentru-restaurant-bar-si-cazare/

    luni, 17 aprilie 2017

    Reminder: Plățile numerar. Limitări.

    În MO 242/2015 a fost publicată Legea 70/2015, pentru instituirea disciplinei financiare pentru operațiunile de încasări și plăți cu numerar. Această lege abrogă OG 15/1996, dar aduce și o serie de limitări noi, precum și de reglementări noi.
    Potrivit acestei legi regula generală este că operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar, definite potrivit legii. Adică nu în numerar. Încasările și plățile în numerar sunt excepții.
    Elementul de noutate este că față de prevederile actuale unde prevederile legii se aplicau exclusiv persoanelor juridice acum disciplina financiară este aplicabilă atât persoanelor juridice cât și persoanelor fizice autorizate sau liber profesioniștilor, ba chiar și persoanelor fizice – populației pentru anumite operațiuni.
    Pentru a simplifica, în articol, termenul de PFA folosit în continuare va cuprinde orice persoană autorizată să desfășoare o activitate economică, indiferent că e organizat ca persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, liber-profesionist.
    Prin excepție de la regula generală, se permit operațiuni cu numerar astfel:
    – încasări de la persoane juridice  sau  PFA, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;
    – încasări efectuate de către magazinele de tipul cash&carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, de la persoanele juridice sau PFA, în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;
    – plăţi către persoanele juridice sau PFA, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
    – plăţi către magazinele de tipul cash&carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;
    – plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.
    ATENȚIE! În cazul avansurilor spre decontare se limitează plățile indiferent de calitatea persoanei beneficiare a avansului spre decontare.
    Nu se permit încasări fragmentate în numerar sau plăți fragmentate în numerar pentru facturi mai mari de 5000 lei (10000 lei în cazul încasărilor/plăților către magazine de tip cash&carry) exact cum este și acum.
    Pentru facturi cu valori mai mari față de plafonul de 5000 lei (sau 10000 lei) se va permite o singură plată în numerar în limita a maxim 5000 lei/10000 lei urmând ca restul să fie achitat doar prin instrumente de plată fără numerar.
    Ca element de noutate: se interzice fragmentarea facturilor pentru livrări de bunuri/servicii a căror valorare depășește plafonul de 5000 lei/10000 lei.
    Ce însemnă asta?
    Că nu veți putea emite mai mult de 1 factură/zi/beneficiar pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii dacă valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate depășește 5000 lei / 10000 lei. Nu se mai permite întocmirea pentru același beneficiar a mai multor facturi de livrare de bunuri sau servicii cu valori de până la 5000 lei.
    Că nu veți putea avea încasări de la un singur client, în numerar, de mai mult  de 5000 lei/zi.
    Că nu veți putea plăti furnizori mai mult de 10000 lei/zi și în cadrul celor 10000 lei/zi plățile către un singur furnizor nu pot depăși 5000 lei/zi sau dacă e furnizor de tip cash&carry 10000 lei/zi.
    În cazul în care acordați avansuri spre decontare acestea intră în calculul plafonului de 10000 lei totalul maxim al plăților numerar/zi.
    Atenție! Dacă până acum operațiunilor în valută nu li se aplicau prevederile OG 15/1996, acum încasărilor și plăților în valută efectuate pe teritoriul României li se aplică aceleași limitări și se iau în considerare la calculul plafoanelor.
    Deci, dacă acordați avans spre decontare în valută acesta se va lua în considerare în calculul plafonului de 10000 lei total plăți pe zi. De asemenea dacă încasați în România, numerar în valută, de la un client o sumă mai mare decât echivalentul a 5000 lei ați încălcat legislația – chiar dacă e client extern.
    Limitări de operațiuni cu numerar în operațiuni cu persoane fizice (populație nu PFA). Sunt limitări noi de operațiuni introduse de această lege. Și se aplică pentru orice încasări în numerar efectuate de persoanele juridice sau PFA, de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, precum şi contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană.
    Sunt interzise încasările fragmentate de la o persoană, pentru operaţiunile de încasări în numerar prevăzute la, cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum şi fragmentarea tranzacţiilor reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare de 10.000 lei.
    Similar se introduce limitare și la plățile către persoane fizice reprezentând contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituiri de împrumuturi sau alte finanţări . Limitarea se face prin încadrarea acestor tipuri de plăți în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei.
    Ce înseamnă asta? Că dacă vindeți unei persoane bunuri sau servicii a căror valoare depășește 10000 lei aceasta nu vă poate achita numerar mai mult de 10000 lei. De asemenea nu va putea achita fragmentat. Va putea achita doar cu card sau virament, dar nu numerar.  La fel, se interzice fragmentarea tranzacțiilor, emiterea mai multor facturi pentru aceiași livrare de bunuri sau servicii.
    Nu veți putea achita către persoane fizice mai mult de 10000 lei, în numerar/zi.
    Avem și o excepție: se permit încasări numerar fragmentate de la persoane fizice în cazul livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condiţiile în care între vânzători şi persoanele fizice sunt încheiate contracte de vânzare- cumpărare cu plata în rate, conform legii
    Așadar avem mai multe plafoane. Ele nu se suprapun. Sunt plafoane distincte:
    – unul de încasări în numerar de la alți comercianți, persoane juridice sau PFA, de maxim 5000 lei/zi/client (10000 lei/zi/client în magazine de tip cash&carry)
    – unul de încasări în numerar de la persoane fizice (populație), ne-comercianți, de maxim 10000 lei/zi/client
    – unul de plăți în numerar de maxim 10000 lei/zi, indiferent către câți furnizori (persoane juridice sau PFA) – se limitează în cadrul acestui plafon de maxim 10000 lei/zi plăți numerar totale către alți comercianți – persoane juridice sau PFA – la suma de 5000 lei/zi/furnizor (10000 lei/zi/furnizor către magazine de tip cash&carry)
    – unul de plăți în numerar către persoane fizice (populație) de maxim 10000 lei/zi/persoană
    Totodată, paralel cu limitarea operațiunilor cu numerar, se interzice și fragmentarea tranzacțiilor.
    Ce nu se limitează și nici nu se ia în considerare la stabilirea plafoanelor?
    Plafoanele-limită nu se aplică de către persoanele juridice și PFA pentru următoarele operaţiuni:
    – depunerea de numerar în conturile deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care  prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de Banca Naţională a României, inclusiv în automatele de încasări în numerar;
    – plata cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizaţiei şi a cazării pe timpul deplasării, precum şi a cheltuielilor neprevăzute efectuate în acest sens;
    – plata în numerar a impozitelor, taxelor, contribuţiilor, amenzilor şi a altor obligaţii datorate bugetului general consolidat al statului;
    – retragerea de numerar din conturi deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de Banca Naţională a României pentru plata salariilor şi a altor drepturi de personal prevăzute de lege şi pentru alte operaţiuni de plăţi efectuate către persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la art. 4 alin. (4);
    – transferarea de sume prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii;
    – depunerea de numerar în automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede.
    Plafoanele și limitarea încasărilor/plăților se aplică pe fiecare casierie în parte dacă ele sunt organizate distinct.
    Returnarea banilor în cazul unor facturi de stornare se va face în oglindă – în numerar în limita a maxim 5000 lei/10000 lei, după caz, iar restul doar prin virament. Unei persoane fizice i se poate restitui întreaga sumă în numerar numai dacă dă o declarație pe proprie răspundere că nu are, la data restituirii, cont deschis.
    Se limitează operațiunile cu numerar pentru sume mai mari de 50000 lei/zi între persoane fizice pentru tranzacții între acestea. Acestora li se interzic fragmentarea operațiunilor cu numerar – încasări sau plăți – a căror valoare e mai mare de 50000 lei dar se interzic și fragmentarea tranzacțiilor numerar a căror valoare e mai mare de 50000 lei.
    Virarea de sume de către persoane juridice sau PFA în conturile unei persoane fizice se poate face numai cu prezentarea de documente justificative. Aici e nevoie de norme. Un PFA de exemplu poate folosi banii afacerii și în interes personal, dacă are un venit net realizat. Nu are dividende și nici vreun document ce ar putea fi prezentat.
    Sancțiunea e simplă: 10% din suma ce depășește operațiunea (plafonul) sau tranzacția, pe fiecare tranzacție în parte, depășire de plafon, dar nu mai puțin de 100 lei.
    sursa:http://www.sagasoftware.ro/?p=1327

    Vânzările de soldare pot fi făcute de comercianții cu amănuntul doar în două perioade fixe ale anului,

    Vânzările de soldare pot fi făcute de comercianții cu amănuntul doar în două perioade fixe ale anului, așa cum stabilește Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață. Dacă una este rezervată vânzărilor accelerate pentru produsele de toamnă-iarnă, cealaltă este rezervată vânzărilor accelerate pentru produsele de primăvară-vară.
    Pentru produsele de toamnă-iarnă, soldările pot avea loc în orice perioadă din intervalul 15 ianuarie - 15 aprilie al fiecărui an, iar pentru produsele de primăvară-vară - în orice perioadă din intervalul 1 august - 31 octombrie. Astfel, rezultă că, pentru 2017, soldările pentru mărfurile de sezon rece au putut avea loc până sâmbăta ce tocmai a trecut.
    Soldările sunt permise doar în două perioade pe an, prevede OG nr. 99/2000, durata fiecăreia fiind de maximum 45 de zile„Vânzările de soldare se pot efectua numai în cursul a două perioade pe an, cu o durată maximă de câte 45 de zile fiecare, cu condiția ca produsele propuse pentru soldare să fie achitate furnizorului de către comerciant cu cel puțin 30 de zile înaintea datei de debut a perioadei de vânzări de soldare și oferite spre vânzare în mod obișnuit înaintea acestei date”.
    Stocul de mărfuri destinate soldării trebuie să fie constituit în avans, cu minimum 15 zile înainte de perioada decisă de comerciant pentru începerea vânzărilor accelerate la preț redus. Stocul nu poate să fie reînnoit nici după constituire, nici în cursul soldării, iar vânzarea trebuie făcută în magazinele în care produsele erau vândute de obicei. Tot cu minimum 15 zile înainte de începerea unei soldări, comercianții trebuie să notifice primăriei (în a cărei rază teritorială se află) perioada de desfășurare.
    „Documentele legale justificative care atestă că stocul de produse propus pentru soldare a fost constituit cu cel puțin 15 zile înainte de data de debut a vânzării de soldare și achitat cu cel puțin 30 de zile înainte de această dată vor fi păstrate pentru a putea fi prezentate, ori de câte ori este nevoie, organelor de control abilitate. Dovada achitării contravalorii produselor supuse vânzării de soldare rezultă din examinarea actelor contabile”, este precizat în ordonanța de Guvern.
    Bine de știut este că orice anunț sau reclamă referitoare la vânzările de soldare trebuie să includă data de la care încep efectiv soldările și durata acestora. Dacă soldarea nu se face pentru toate produsele din magazin, anunțul/reclama trebuie să includă și sortimentul de mărfuri căruia se aplică vânzarea accelerată la preț redus.
    Conform ordonanței Guvernului, vânzarea de soldare este „orice vânzare însoțită sau precedată de publicitate și anunțată sub denumirea «soldare/soldări/solduri» și care, printr-o reducere de prețuri, are ca efect vânzarea accelerată a stocului de mărfuri sezoniere dintr-o structură de vânzare cu amănuntul”.
    Atenție! Comercianții care desfășoară soldări în perioadele 16 aprilie - 31 iulie și 1 noiembrie - 14 ianuarie ale anului riscă să fie sancționați cu amenzi cuprinse între 2.000 și 10.000 de lei. Sancțiunea este valabilă și în măsura în care comercianții folosesc greșit denumirile „soldare”, „solduri” sau „soldări”. Dacă într-un interval de 12 luni comercianții repetă cele două fapte sancționate cu amendă între 2.000 și 10.000 de lei, aceștia riscă să li se suspende activitatea comercială pentru până la 30 de zile.

    Magazinele de fabrică nu trebuie să notifice vânzările la preț redus

    În cazul magazinelor de fabrică și depozitelor de fabrică, în care se pot vinde mărfuri din producția proprie direct consumatorilor, notificarea autorităților nu este necesară pentru vânzările la preț redus.
    „Vânzările efectuate în structuri denumite magazin de fabrică sau depozit de fabrică sunt vânzările din producția proprie, efectuate direct consumatorilor de către producători, aceștia îndeplinind obligațiile ce revin oricărui comerciant care desfășoară comerț cu amănuntul. Vânzările cu preț redus prin magazin sau depozit de fabrică nu sunt supuse notificării”, lămurește textul OG nr. 99/2000. Aici, trebuie precizat că, exceptând alimentele, vânzările la preț redus se pot face dacă:
    • produsele n-au fost vândute anterior din cauza defectelor de fabricație;
    • produsele sunt retururi din rețeaua comercială;
    • produsele sunt din stocul sezonului anterior și au rămas nevândute;
    • consumatorii sunt informați cu privire la aspectele de la primele trei puncte.
    „Orice producător care vinde cu preț redus o parte a producției sale (...) este obligat să pună la dispoziție organelor de control abilitate toate documentele legale care justifică originea și data de fabricație a produselor care fac obiectul acestor vânzări”, mai este subliniat în actul normativ amintit.

    sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_45303/Comercian%C8%9Bii-au-putut-face-sold%C4%83ri-doar-p%C3%A2n%C4%83-s%C3%A2mb%C4%83t%C4%83-altfel-de-acum-risc%C4%83-amenzi-sau-chiar-suspendarea-activit%C4%83%C8%9Bii.html

    Pierderea " pasiunii inițiale' poate fi o problemă majoră de motivație

    Din cauza mediului de afaceri, a fiscalități, a lipsei de personal, am observat la unii din clienții noștri pierderea motivației. După păre...