Va oferim garantia calitatii pentru serviciile oferite:
RESTITUIREA BANILOR
in primele 2 luni, daca sunteti nemultumit.Preluam documentele. Preluam actele contabile de la sediul dumneavoastra, le prelucram si le inapoiem odata cu toate declaratiile fiscale depuse si situatia contabila completa.

Blog dedicat informarii clientilor Velcont.Surse principale: www.avocatnet.ro , www.contabilul.manager.ro , www.fiscalitate.ro , www.portalcontabilitate.ro , www.cabinetexpert.ro , www.anaf.ro ,presa de specialitate diverse surse din televiziune si presa scrisa.Blogul este administrat de Velcont Expertiza Contabila. O firma de prestari servicii contabile.

Faceți căutări pe acest blog

marți, 22 octombrie 2013

Ce este balanta contabila?

In aceste zile colegele mele zilnic duc o munca de Sisif  intr-o economie romaneasca in care sistemul de taxe si impozite se afla de mai bine de 20 de ani intr-o continua miscare browniana, contabilii sunt Oameni! Oameni facuti din ribozomi si mitocondrii, la fel ca toti ceilalti.

Iar in acesata perioada cand se calculeaza  impozitul pe microintreprinderi ori impozitul pe profitT.V.A. obligatii salariale mai trebuie sa fie atente si la cerintele clientilor de a  imparte activitatea in doua:
1 - gasit modalitati de a plati mai putine impozite si taxe; si 
2 - inregistrat facturi, ceea ce constituie munca de rutina, necesara .
Ca sa le usurez muca lor mai jos gasiti cateva elemente de baza ce va ajuta sa  interpretati balanta contabila 


Ce este balanta contabila?
Balanta contabila este o imagine a unei firme la un moment dat. Practic, daca stim s-o interpretam, ea ne spune situatia respectivei firme. Daca avem cunostinte mai solide de a o interpreta, ne poate spune povestea respectivei companii. Pe baza balantei contabile se întocmeste bilantul contabil semestrial si anual.   În balanta vom gasi o serie de conturi cu diferite sume înregistrate în dreptul fiecaruia. De regula balanta contabila are 4 serii de egalitati adica 4 coloane principale, fiecare cu doua subcoloane – debit si respectiv credit. Aceste serii de egalitati sunt 1. Solduri initiale (soldurile de început de an), 2. Rulajul curent (rulajul luni respective), 3. Total sume (rulajele lunior precedente cumulate cu soldul initial) 4. Sold final (sumele la sfârsitul perioadei la care se refera balanta respectiva). În unele balante se gaseste si o a 5-a coloana cu Rulaj cumulat reprezentand rulajul total al lunilor precedente fara a include soldurile de început. Adica miscarile înregistrate pe respectivele conturi.
La ce sa ne uitam cand interpretam o balanta contabila?
1.Firma si perioada la care se refera. De regula aceasta înformatie apare în antetul balantei. De obicei balanta contabila se întocmeste lunar.
2. Sa fie completa. Balanta contabila începe cu conturile din clasa 1 si se termina cu cele din clasa 7. Deci ar trebui ca primul cont din balanta sa fie de tipul 1xx(x)  (ex: 1012 – Capital subscris varsat) iar ultimul de tipul 7xx (ex: 767 – Venituri din dobânzi).
3. Daca firma are activitate. Este nevoie pentru aceasta sa urmarim daca exista sume înregistrate în coloana aferenta rulajului curent.  Daca exista sume, firma are activitate. Volumul activitatii depinde de numarul de conturi care înregistreaza miscari. De exemplu, o firma poate avea doar câteva facturi de utilitati în fiecare luna si se considera a avea activitate. Aceiasi firma poate avea unul sau mai multi angajati si astfel creste volumul activitatii. Mergând mai departe aceiasi firma poate face achizitii si vânzari, poate face plati cu numerar sau prin virament bancar s.a.m.d
4. Ce fel de firma este. Aici vorbim de domeniul de activitate al firmei care poate fi comert, productie sau servicii. Bineînteles, o firma poate activa în mai multe domenii. De exemplu un producator de mobila care are si magazine de desfacere. Ca sa ne dam seama de specificul firmei, ne uitam la clasa de venituri, conturile care încep cu cifra 7. De regula obiectul principal de activitate este indicat de contul cu rulajul cel mai mare. O firma care face productie va avea rulaje pe contul 701. O firma de comert va aea rulaje pe contul 707. O firma de prestari servicii va avea rulaje ale contului 704. Pe lânga aceste tipuri de venituri, firmele mai pot avea si alte tipuri de venituri cum ar fi cele din dobânzi, din diferente de curs valutar, din subventii, etc.
5. Daca firma are angajati sau nu. Acest lucru se poate urmari foarte simplu vazând daca conturile 641 si 421 înregistreaza miscare în luna curenta.
6. Daca firma înregistreaza profit sau pierdere. Pentru aceasta ne uitam la soldul contului 121 (ultima coloana din dreapta, coloana de solduri finale). Daca soldul contului 121 este creditor firma înregistreaza profit. Daca soldui este debitor firma înregistreaza pierdere.
7. Daca firma e platitoare de TVA sau nu. si daca da, are TVA de plata sau de recuperat. Companiile pot opta la infiintare pentru a fi sau a nu fi platitoare de TVA. Poti fi neplatitor de TVA daca cifra ta de afaceri este sub plafonul de 35.000 euro. Atentie! Se ia în calcul cursul de la data aderarii României la UE 1 EUR= 3,3817 RON (adica 119.000 RON).  Peste acest plafon trebuie sa te înregistrezi ca platitor de TVA.  Pentru a vedea situatia unei firme din punctul de vedere al TVA-ului ne uitam la conturile 4423, 4424, 4426, 4427. Daca firma e platitoare de TVA va avea aceste conturi în balanta contabila. Poti fi platitor de TVA lunar sau trimestrial. Te încadrezi la platitor de TVA trimestrial daca cifra ta de afaceri este mai mica de 100.000 euro si daca nu ai efectuat achizitii intracomunitare. Daca cifra ta de afaceri depaseste 100.000 euro (la cursul din 31 decembrie anul precedent) sau daca firma a efectuat achizitii intracomunitare indiferent de cifra de afaceri, esti platitor de TVA lunar.
Conturile 4426 si 4427 nu au sold în balanta ( la sfârsit de luna sau trimestru  în functie de cum platesti TVA-ul) ele se închid transferându-si rulajul asupra conturilor 4423 si 4424 operatiune numita regularizarea TVA-ului.   Doar unul din cele doua conturi (4423 respectiv 4424) trebuie sa aiba sold final. Daca în balanta  contul 4423 înregistreaza sold final creditor atunci firma are de plata suma respectiva catre stat. Daca însa în balanta avem sold final deitor al contului 4424, atunci avem de recuperat ca si TVA suma respectiva.
8. Bunuri mobile si imobile ale firmei. Pentru aceasta ne uitam la clasa 2 de conturi daca exista în balanta si au sold final. O firma poate avea diverse licente cumparate (contul 205), poate avea cladiri (contul 212), echipamente si masini (contul 213), mobilier (contul 214).
9. Numerar si conturi la banci. Pentru a vedea numerarul disponibil sa finalul lunii respective ne uitam la soldul contulul 531 – Casa în lei. Acesta trebuie sa fie în mod obligatoriu debitor. Pentru a vedea situatia banilor din conturile de la banci, ne uitam la soldurile finale de tiul 512x – Conturi curente la banci. Daca soldul final al acestora este debitor, suma respectiva reprezinta disponibilul din acel cont.
10. Daca firma are credite la banci. Creditele pot fi pe termen scurt –linii de credit (contul 519 are sold final creditor) si mai pot fi credite pe termen lung (contul 162 va avea sold final creditor). Sumele înscrise reprezinta valoarea creditelor respectivei firme catre banci, uneori si firme de leasing. De avut în vedere ca, daca contul 512 are sold final creditor, suma respectiva reprezinta, de asemenea, o datorie a firmei catre banca.
11. Aporturile asociatilor. De multe ori asociatii dintr-o firma împrumuta firmei (o crediteaza) anumite sume de bani necesare desfasrarii activitatii. Pentru a vedea valoarea acestor sume ne uitam la rulajele si soldul aferente contului 455. Soldul final al acestui cont trebuie sa fie creditor iar suma respectiva reprezinta aportul asocatilor în firma.
Mai jos este un tabel care explica foarte pe scurt semnificatia soldului final al fiecarui cont din balanta.
contul
sold final
explicatie
121
creditor
reprezinta profitul societatii

debitor
reprezinta pierderea societatii
1621
creditor
reprezinta credite bancare pe termen lung
201-207
debitor
reprezinta imobilizarile necorporale ( licente soft,cheltuieli constituire, fond comert, brevete)
211
debitor
reprezinta valoarea terenurilor detinute de societate
212
debitor
reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a constructiilor, cladrililor
213
debitor
reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a masinilor, utilaje,mijloace de transport
214
debitor
reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a mobilierului, aparatura birotica
231
debitor
reprezinta mijloace fixe in curs de executie(constructii, amenajari, masini ,utilaje)
280-2814
creditor
reprezinta amortizarea imobilizarilor , a mijloacelor fixe
301-302
debitor
reprezinta stocurile aflate la sfarsitul lunii in stoc
303
debitor
reprezinta obiectele de inventar aflat la sfarsitul lunii in stoc
341
debitor
reprezinta semifabricate la sfarsitul lunii in stoc
345
debitor
reprezinta produsele finite aflate la sfarsitul lunii in stoc
371
debitor
reprezinta marfa aflata la sfarsitul lunii in stoc
401
creditor
reprezinta datoria fata de furnizori
409
debitor
reprezinta avansurile acordate furnizorilor
4111
debitor
reprezinta valoarea clientilor de incasat
4118
creditor
reprezinta valoarea avansurilor incasate de la clienti
421
creditor
reprezinta valoarea salariilor
425
debitor
reprezinta valoarea avansurilor acordate salariatilor
4311
creditor

4312
creditor

4313
creditor

4314
creditor
contributii de asigurari sociale, impozit pe salarii si comision ITM de achitat
4477
creditor

4371
creditor

4372
creditor

43111
creditor

43131
creditor

444
creditor

4411
creditor
impozit pe profit de achitat
4411
debitor
impozit pe profit achitat in plus
4423
creditor
reprezinta TVA de plata
4424
debitor
reprezinta TVA de recuperat
4426
debitor
reprezinta TVA dedus (achizitii)
4427
creditor
reprezinta TVA colectat ( vanzari)
455
creditor
reprezinta banii personali depusi de asociati
457
creditor
reprezinta valoarea dividendelor de platit asociatilor
461
debitor
reprezinta valoarea debitorilo de incasat
462
creditor
reprezinta datoria fata de creditori
5121
debitor
reprezinta suma existenta in contul bancar
5311
debitor
reprezinta suma existenta in casa
5328
debitor
reprezinta valoarea tichetelor de masa neacordate salariatilor
542
debitor
reprezinta avansurile in numerar acordate salariatilor, asociatilor pt diverse cheltuieli
5191
creditor
reprezinta soldul liniile de credit neachitate
Cum poti simplu sa-ti dai seama de unele erori în balanta contabila?
Poti verifica cateva lucruri pentru a vedea rapid daca balanta e una cu erori.
Verifica finalul balantei. Întotdeauna în coloane sumele din debit trebuie sa fie egale cu cele de pe credit (cum le spune si numele -serii de egalitati).
Conturile de cheltuieli si de venituri (cele care încep cu cifra 6, respectiv 7) nu au voie sa aiba sold final.
Unele conturi înregistreaza miscarile fara a avea însa la sfârsitul lunii în balanta contabila sold final. Astfel de conturi sunt 581, 4426, 4427 ( la sfârsit de luna sau trimestru  în functie de cum platesti TVA-ul).
Acestea sunt notiuni de baza care pot fi aprofundate. În functie de porgramul contabil cu care sunt facute balantele contabile pot sa difere ca forma însa continutul ar trebui sa fie acelasi.
surse:http://www.gozman.ro/cum-se-%E2%80%9Cciteste%E2%80%9Dinterpreteaza-o-balanta-contabila/
http://contabilul.manager.ro/a/5958/cine-ia-contabilii-peste-picior.html
http://www.tpu.ro/cariera/care-este-la-profil-contabilitate-este-greu-oare-o-sa-fie-grea-meseria-de-contabil-mersi/
sursa imaginii:https://www.google.ro/search?q=ce+este+o+balanta+contabila&espv=210&es_sm=122&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=WmBmUri8BsrStAbXj4G4Cg&ved=0CAkQ_AUoAQ&biw=1366&bih=634#facrc=_&imgdii=_&imgrc=TineFYVT2jHOXM%3A%3BOIY_20pMHANQEM%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.contafree.ro%252Fmodul_balanta%252Fballucru.files%252Fimg3.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fwww.contafree.ro%252Fmodul_balanta%252Fballucru.html%3B750%3B423

Reglementări privind facturile fiscale - documentar

Elementele facturii
Conform Codului Fiscal, sunt considerate facturi documentele sau mesajele pe suport hârtie ori în format electronic care conţin în mod obligatoriu următoarele informaţii:
- numărul de ordine, în baza uneia sau a mai multor serii, care identifică factura în mod unic;
- data emiterii facturii;
- data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, în măsura în care această dată este anterioară datei emiterii facturii;
- denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau, după caz, codul de identificare fiscală ale persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
- denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA, conform art. 153 Cod Fiscal, ale reprezentantului fiscal;
- denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA sau codul de identificare fiscală al beneficiarului, dacă acesta este o persoană impozabilă ori o persoană juridică neimpozabilă;
- denumirea/numele beneficiarului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare prevăzut la art. 153 Cod Fiscal ale reprezentantului fiscal;
- denumirea şi cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum şi particularităţile prevăzute la art. 125^1 alin. (3) Cod Fiscal în definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;
- baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preţ, în cazul în care acestea nu sunt incluse în preţul unitar;
- indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcţie de cotele taxei;
- în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului, menţiunea „autofactură”;
- în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, să existe menţiunea din care să rezulte că livrarea de bunuri ori prestarea de servicii face obiectul unei scutiri;
- în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, menţiunea „taxare inversă”;
- în cazul în care se aplică regimul special pentru agenţiile de turism, menţiunea „regimul marjei - agenţii de turism”;
- dacă se aplică unul dintre regimurile speciale pentru bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecţie şi antichităţi, una dintre menţiunile „regimul marjei - bunuri second-hand”, „regimul marjei - opere de artă” sau „regimul marjei - obiecte de colecţie şi antichităţi”, după caz;
- în cazul în care exigibilitatea TVA intervine la data încasării contravalorii integrale sau parţiale a livrării de bunuri ori a prestării de servicii, menţiunea „TVA la încasare”;
- o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi ori documente pentru aceeaşi operaţiune.
Facturile pot fi emise şi în sistem simplificat şi trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii:
- data emiterii;
- identificarea persoanei impozabile care a livrat bunurile sau a prestat serviciile;
- identificarea tipului de bunuri sau servicii furnizate;
- suma taxei colectate sau informaţiile necesare pentru calcularea acesteia;
- în cazul documentelor sau mesajelor tratate drept factură, o referire specifică şi clară la factura iniţială şi la detaliile specifice care se modifică.
Orice document sau mesaj care modifică şi care se referă în mod specific şi fără ambiguităţi la factura iniţială are acelaşi regim juridic ca şi o factură.
Facturile pot fi emise şi primite în format electronic dacă acestea conţin informaţiile prezentate mai sus.

Condiţii de emitere a facturilor
Persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, în următoarele situaţii:
a) pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate;
b) pentru fiecare vânzare la distanţă pe care a efectuat-o, în condiţiile art. 132 alin. (2) şi (3) Cod Fiscal;
c) pentru livrările intracomunitare de bunuri efectuate în condiţiile art. 143 alin. (2) lit. a) - c) Cod Fiscal;
d) pentru orice avans încasat în legătură cu una dintre operaţiunile menţionate la lit. a) şi b).
Important!
Prin excepţie de la cele menţionate mai sus, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate şi pentru orice avans încasat în legătură cu una dintre operaţiunile menţionate la lit. a) şi b), persoana impozabilă nu are obligaţia emiterii de facturi pentru operaţiunile scutite fără drept de deducere a taxei conform art. 141 alin. (1) şi (2) Cod Fiscal, dar operaţiunile vor fi consemnate în documente potrivit legislaţiei contabile.
Persoana înregistrată conform art. 153 trebuie să autofactureze fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii către sine cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei, cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă.
Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA conform art. 153 Cod Fiscal au obligaţia să întocmească autofactura numai în scopuri de TVA pentru bunurile de mică valoare acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol, doar atunci când valoarea fiecărui cadou oferit este mai mare de 100 lei. În situaţia în care s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achiziţiei bunurilor respective, persoana impozabilă însumează valoarea depăşirilor de plafon aferente unei perioade fiscale, care constituie livrare de bunuri cu plată şi colectează taxă. Se consideră că livrarea de bunuri are loc în ultima zi lucrătoare a perioadei fiscale în care au fost acordate bunurile gratuit şi a fost depăşit plafonul. Baza impozabilă, respectiv valoarea depăşirilor de plafon, şi taxa colectată aferentă se înscriu în autofactura care se include în decontul întocmit pentru perioada fiscală în care persoana impozabilă a acordat bunurile gratuit în cadrul acţiunilor de protocol şi a depăşit plafonul. Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de protocol în cursul anului 2012 se aplică prevederile legale în vigoare în anul 2012, inclusiv în ceea ce priveşte modul de determinare a depăşirii plafonului şi a perioadei fiscale în care se colectează TVA aferente acestei depăşiri.
Bunurile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare sau mecenat nu sunt considerate livrări de bunuri dacă valoarea totală în cursul unui an calendaristic se încadrează în limita a 3 la mie din cifra de afaceri constituită din operaţiuni taxabile, scutite cu sau fără drept de deducere, precum şi din operaţiuni pentru care locul livrării/prestării este considerat a fi în străinătate potrivit prevederilor art. 132 şi 133 Cod Fiscal. Încadrarea în plafon se determină pe baza datelor raportate prin deconturile de taxă depuse pentru un an calendaristic. Nu se iau în calcul pentru încadrarea în aceste plafoane sponsorizările şi acţiunile de mecenat, acordate în numerar, şi nici bunurile pentru care taxa nu a fost dedusă. Depăşirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plată şi se colectează taxa ce va fi inclusă în decontul întocmit pentru ultima perioadă fiscală a anului respectiv. Pentru bunurile/serviciile acordate gratuit în cadrul acţiunilor de sponsorizare şi mecenat în cursul anului 2012 se aplică prevederile legale în vigoare în anul 2012, inclusiv în ceea ce priveşte modul de determinare a depăşirii plafonului şi a perioadei fiscale în care se colectează TVA aferente acestei depăşiri.
Persoana impozabilă trebuie să emită o autofactură, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei, pentru fiecare transfer efectuat în alt stat membru, în condiţiile prevăzute la art. 128 alin. (10) Cod Fiscal, şi pentru fiecare operaţiune asimilată unei achiziţii intracomunitare de bunuri efectuate în România în condiţiile prevăzute la art. 130^1 alin. (2) lit. a) Cod Fiscal.

Operaţiuni pentru care nu se emit facturi
Prin excepţie, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate, persoana impozabilă este scutită de obligaţia emiterii facturii pentru următoarele operaţiuni, cu excepţia cazului în care beneficiarul solicită factura:
a) livrările de bunuri prin magazinele de comerţ cu amănuntul şi prestările de servicii către populaţie, pentru care este obligatorie emiterea de bonuri fiscale, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
b) livrările de bunuri şi prestările de servicii, altele decât cele menţionate la lit. a), furnizate către beneficiari persoane neimpozabile, altele decât persoanele juridice neimpozabile, pentru care este obligatorie emiterea de documente legal aprobate, fără nominalizarea cumpărătorului, cum ar fi: transportul persoanelor pe baza biletelor de călătorie sau abonamentelor, accesul pe bază de bilet la: spectacole, muzee, cinematografe, evenimente sportive, târguri, expoziţii;
c) livrările de bunuri şi prestările de servicii, altele decât cele menţionate la lit. a) şi b), furnizate către beneficiari, persoane neimpozabile, altele decât persoanele juridice neimpozabile, care prin natura lor nu permit furnizorului/prestatorului identificarea beneficiarului, cum sunt: livrările de bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciile de parcări auto a căror contravaloare se încasează prin automate, servicii de reîncărcare electronică a cartelelor telefonice preplătite. Prin norme se vor stabili documentele pe care furnizorii/prestatorii trebuie să le întocmească în vederea determinării corecte a bazei de impozitare şi a taxei colectate pentru astfel de operaţiuni.
Persoana impozabilă care nu are obligaţia de a emite facturi poate opta pentru emiterea facturii.

Cazuri în care se optează pentru emiterea facturii
Persoana impozabilă care are obligaţia de a emite facturi, precum şi persoana impozabilă care nu are obligaţia de a emite facturi dar optează pentru emiterea facturii pot emite facturi simplificate în oricare dintre următoarele situaţii:
- atunci când valoarea facturilor, inclusiv TVA, nu este mai mare de 100 euro. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea în euro a valorii facturii este cursul prevăzut la art. 139^1 Cod Fiscal;
- în cazul documentelor sau mesajelor care modifică şi care se referă în mod specific şi fără ambiguităţi la factura iniţială şi au acelaşi regim juridic ca şi o factură.
Persoana impozabilă poate întocmi o factură centralizatoare pentru mai multe livrări separate de bunuri, prestări separate de servicii, către acelaşi client, în următoarele condiţii:
- să se refere la operaţiuni pentru care a luat naştere faptul generator de taxă sau pentru care au fost încasate avansuri într-o perioadă ce nu depăşeşte o lună calendaristică;
- toate documentele emise la data livrării de bunuri, prestării de servicii sau încasării de avansuri să fie obligatoriu anexate la factura centralizatoare.
Beneficiarii pot emite facturi în numele şi în contul furnizorului/prestatorului în condiţiile stabilite prin norme.
De asemenea, pot fi emise facturi de către un terţ în numele şi în contul furnizorului/prestatorului în condiţiile stabilite prin norme, cu excepţia situaţiei în care partea terţă este stabilită într-o ţară cu care nu există niciun instrument juridic referitor la asistenţa reciprocă.
În situaţia în care nu optează pentru emiterea de facturi simplificate, aceştia au obligaţia întocmirii unui document centralizator pentru fiecare perioadă fiscală care să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:
- un număr de ordine;
- data la care a intervenit exigibilitatea taxei pentru livrarea de bunuri şi/sau prestarea de servicii;
- denumirea bunurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate;
- cantitatea bunurilor livrate;
- baza de impozitare a livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii ori, după caz, avansurile încasate, pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preţ, în cazul în care acestea nu sunt incluse în preţul unitar;
- indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcţie de cotele taxei;
- valoarea totală a bazei de impozitare şi a taxei colectate.

Alte precizări
De asemenea, se vor avea în vedere:
  • persoana impozabilă nu are obligaţia de a emite facturi pentru avansurile încasate în legătură cu o livrare intracomunitară de bunuri efectuată în condiţiile art. 143 alin. (2) Cod Fiscal;
  • sumele indicate pe factură se pot exprima în orice monedă cu condiţia ca valoarea TVA colectată să fie exprimată în lei. În situaţia în care valoarea taxei colectate este exprimată într-o altă monedă, aceasta va fi convertită în lei utilizând cursul de schimb prevăzut la art. 139^1 Cod Fiscal;
  • utilizarea facturii electronice face obiectul acceptării de către destinatar. Acceptul clientului de a utiliza factura electronică reprezintă confirmarea acestuia că deţine mijloacele tehnice necesare primirii facturii electronice, precum şi că are capacitatea de a asigura autenticitatea originii, integritatea conţinutului şi lizibilitatea facturii;
  • pentru ca o factură să fie considerată factură electronică, aceasta trebuie să fie emisă şi primită în format electronic, tipul formatului electronic al facturii fiind opţiunea persoanelor impozabile. Formatul electronic al unei facturi poate fi, de exemplu, de tip .xml sau .pdf;
  • facturile create pe suport hârtie care sunt scanate, trimise şi primite în format electronic sunt considerate facturi electronice. Facturile create în format electronic prin intermediul unui program informatic de contabilitate sau a unui program de prelucrare a textelor, trimise şi primite pe suport hârtie nu sunt considerate facturi electronice;
  • autenticitatea originii, integritatea conţinutului şi lizibilitatea unei facturi, indiferent că este pe suport hârtie sau în format electronic, trebuie garantate de la momentul emiterii până la sfârşitul perioadei de stocare a facturii. Fiecare persoană impozabilă stabileşte modul de garantare a autenticităţii originii, a integrităţii conţinutului şi a lizibilităţii facturii;
  • semnarea şi ştampilarea facturilor nu constituie elemente obligatorii pe care trebuie să le conţină factura;
  • persoana impozabilă trebuie să asigure stocarea copiilor facturilor pe care le-a emis sau care au fost emise de client ori de un terţ în numele şi în contul său, precum şi a tuturor facturilor primite;
  • persoana impozabilă poate decide locul de stocare a facturilor, cu condiţia ca acestea sau informaţiile stocate să fie puse la dispoziţia autorităţilor competente fără nicio întârziere ori de câte ori se solicită acest lucru. Cu toate acestea, locul de stocare a facturilor ales de persoana impozabilă nu poate fi situat pe teritoriul unei ţări cu care nu există niciun instrument juridic referitor la asistenţa reciprocă;
  • prin excepţie de la prevederile aliniatului de mai sus persoana impozabilă care are sediul activităţii economice în România are obligaţia de a stoca pe teritoriul României facturile emise şi primite, precum şi facturile emise de client sau de un terţ în numele şi în contul său, altele decât cele electronice pentru care persoana impozabilă garantează accesul on-line organelor fiscale competente. Aceeaşi obligaţie îi revine şi persoanei impozabile stabilite în România printr-un sediu fix cel puţin pe perioada existenţei pe teritoriul României a sediului fix;
  • în situaţia în care locul de stocare nu se află pe teritoriul României persoanele impozabile stabilite în România în sensul art. 125^1 alin. (2) Cod Fiscal trebuie să comunice organelor fiscale competente locul de stocare a facturilor sau a informaţiilor stocate;
  • facturile pot fi stocate pe suport hârtie sau în format electronic, indiferent de forma originală în care au fost trimise sau puse la dispoziţie. În cazul facturilor stocate prin mijloace electronice, persoanele impozabile vor stoca prin mijloace electronice şi datele ce garantează autenticitatea originii şi integritatea conţinutului facturilor;
  • în scopuri de control, organele fiscale competente pot solicita traducerea în limba română, în anumite situaţii sau pentru anumite persoane impozabile, a facturilor emise pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii pentru care locul livrării, respectiv prestării se consideră a fi în România, conform prevederilor art. 132 şi 133 Cod Fiscal, precum şi a facturilor primite de persoane impozabile stabilite în România în sensul art. 125^1 alin. (2) Cod Fiscal;
  • în scopuri de control, în cazul stocării prin mijloace electronice a facturilor emise sau primite în alt stat, garantând accesul online la date, persoana impozabilă stabilită în România în sensul art. 125^1 alin. (2) Cod Fiscal are obligaţia de a permite organelor fiscale competente din România accesarea, descărcarea şi utilizarea respectivelor facturi. De asemenea, persoana impozabilă nestabilită în România care stochează prin mijloace electronice facturi emise sau primite pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii impozabile în România are obligaţia de a permite organelor fiscale din România accesarea, descărcarea şi utilizarea respectivelor facturi, indiferent de statul în care se află locul de stocare pentru care a optat;
  • persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care aplică sistemul TVA la încasare au obligaţia să menţioneze în jurnalele pentru vânzări facturile emise pentru livrări de bunuri/prestări de servicii pentru care este obligatorie aplicarea sistemului TVA la încasare, chiar dacă exigibilitatea taxei nu intervine în perioada fiscală în care a fost emisă factura. În cazul acestor operaţiuni, în jurnalele pentru vânzări se înscriu următoarele informaţii:
- numărul şi data documentului de încasare sau data la care a expirat termenul-limită de 90 de zile prevăzut la art. 134^2 alin. (5) Cod Fiscal;
- valoarea integrală a contravalorii livrării de bunuri/prestări de servicii, inclusiv TVA;
- baza impozabilă şi taxa pe valoarea adăugată aferentă;
- valoarea încasată, inclusiv TVA, precum şi baza impozabilă şi TVA exigibilă corespunzătoare sumei încasate sau la expirarea termenului-limită de 90 de zile prevăzut la art. 134^2 alin. (5) Cod Fiscal se evidenţiază dacă există diferenţe de sume neîncasate, care devin exigibile, precum şi baza impozabilă şi TVA exigibilă corespunzătoare sumei respective;
- diferenţa reprezentând baza impozabilă şi TVA neexigibilă.
Facturile care au TVA neexigibilă integral sau parţial vor fi preluate în fiecare jurnal pentru vânzări până când toată taxa aferentă devine exigibilă ori ca urmare a încasării sau la expirarea termenului-limită de 90 de zile;
  • persoanele impozabile care fac achiziţii de bunuri/servicii de la persoane care aplică sistemul TVA la încasare înregistrează în jurnalul pentru cumpărări facturile primite pentru livrări de bunuri/prestări de servicii pentru care este obligatorie aplicarea sistemului TVA la încasare, chiar dacă exigibilitatea, respectiv deductibilitatea taxei, nu intervine în perioada fiscală în care a fost emisă factura. Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA care aplică sistemul TVA la încasare înregistrează în jurnalul pentru cumpărări facturile primite pentru livrări de bunuri/prestări de servicii chiar dacă taxa nu este deductibilă în perioada fiscală în care a fost emisă factura. În jurnalele pentru cumpărări vor fi menţionate şi următoarele informaţii:
- numărul şi data documentului de plată;
- valoarea integrală a contravalorii achiziţiei de bunuri/prestării de servicii, inclusiv TVA;
- baza impozabilă şi taxa pe valoarea adăugată aferentă;
- valoarea plătită, inclusiv TVA şi corespunzător baza impozabilă şi TVA exigibilă;
- diferenţa reprezentând baza impozabilă şi TVA neexigibilă.
Aceste documente nu sunt formulare tipizate stabilite de Ministerul Finanţelor Publice. Fiecare persoană impozabilă poate să îşi stabilească modelul documentelor pe baza cărora determină taxa colectată şi taxa deductibilă conform specificului propriu de activitate, dar acestea trebuie să conţină informaţiile minimale precizate mai sus şi să asigure întocmirea Decontului de TVA, formular 300.
*
Bază legală: Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare; Ordonanţa Guvernului nr. 15/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal şi prin Hotărârea Guvernului nr. 1071/2012 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 au fost aduse modificări privind utilizarea facturilor fiscale.

O afacere dintr-un hobby

Sunt foarte mândru de clienții noștrii. În special de cei care își transforma un hoby într-un business mai ales dacă își contruiesc acel bus...