Va oferim garantia calitatii pentru serviciile oferite:
RESTITUIREA BANILOR
in primele 2 luni, daca sunteti nemultumit.Preluam documentele. Preluam actele contabile de la sediul dumneavoastra, le prelucram si le inapoiem odata cu toate declaratiile fiscale depuse si situatia contabila completa.

Blog dedicat informarii clientilor Velcont.Surse principale: www.avocatnet.ro , www.contabilul.manager.ro , www.fiscalitate.ro , www.portalcontabilitate.ro , www.cabinetexpert.ro , www.anaf.ro ,presa de specialitate diverse surse din televiziune si presa scrisa.Blogul este administrat de Velcont Expertiza Contabila. O firma de prestari servicii contabile.

Faceți căutări pe acest blog

sâmbătă, 29 iunie 2013

Factura pro forma

In activitatea practică a început să se folosească tot mai mult factura pro forma (uneori scrisă greşit „proforma”) despre care marea majoritate a agenţilor economici şi a organelor fiscale fie nu au auzit, fie nu cunosc care este regimul juridic, contabil şi fiscal al acesteia.
De la început trebuie precizat faptul că nici legislaţia contabilă şi nici cea fiscală nu defineşte şi nu reglementează facturapro forma, respectiv: modelul de formular; conţinutul acestuia; caracteristicile de tipărire: pe suport de hârtie, în format electronic, pe suport magnetic sau optic; modul de emitere, de difuzare/circulaţie, de utilizare şi de păstrare a formularului; înregistrarea în contabilitate; regimul juridic, financiar, contabil; scopul în care se emite/utilizează etc.
Clarificarea condiţiilor în care se poate emite o factură pro forma, şi a efectelor pe care aceasta le produce din punct de vedere juridic şi financiar – contabil se impun şi ca urmare a erorilor care se constată în practică în folosirea acestor facturi, fiind cazuri când acestea sunt admise ca documente „justificative” financiar – contabile, în baza cărora se fac unele înregistrări în contabilitate, inclusiv de taxă pe valoarea adăugată (t.v.a.).
Factura pro forma nu este document nici de încasare şi nici de plată, nu reprezintă document justificativ de înregistrare nici în contabilitatea celui care o emite şi nici în contabilitatea celui care o primeşte.
Frecvent se folosesc greşit noţiunile:
- de „vânzător” pentru cel care emite o factură „pro forma”;
- de „cumpărător” pentru cel care primeşte o asemenea factură;
Exprimarea corectă este:
- de „cel care emite” o factură pro forma, sau de „emitentul” unei facturi pro forma, ca „un potenţial vânzător”;
- de „cel care primeşte” o factură pro forma, ca „un potenţial cumpărător”;
Factura pro forma este documentul ce evidenţiază numai intenţia de tranzacţionare, respectiv cea a vânzătorului de a livra şi cea a cumpărătorului de a achiziţiona mărfuri sau servicii.Ea atestă doar faptul că între cei doi parteneri s-au desfăşurat negocieri iar rezultatul intermediar al acestora  este evidenţiat în această factură pro forma
Greşite sunt şi formulările de „document justificativ” şi de „formular financiar/contabil/fiscal”, pentru o factură pro forma, şi aceasta deoarece, aşa după cum am mai arătat, nici legislaţia contabilă şi nici cea fiscală nu defineşte şi nu reglementează factura pro forma.
Formularul de factură pro forma nu conţine elemente (marcaje) de expediere a mărfii.
O factură pro forma conţine aceleaşi elemente ca o factură fiscală, deosebirea esenţială dintre acestea fiind dată de menţiunea „pro forma”, care se face obligatoriu pe orice factură pro forma.
O factură, indiferent care este aceasta, pe care este înscrisă menţiunea „pro forma”, nu are nicio valoare juridică pentru cel care o primeşte, nu generează nici un fel de obligaţii pentru acesta, respectiv nu atestă transferul de proprietate asupra bunurilor menţionate în ea.
Cel care primeşte o factură „pro forma” nu are nicio obligaţie, de nici un fel, în nicio condiţie şi sub nicio formă, faţă de emitentul acesteia.
În cuprinsul oricărui formular de factură pro forma trebuie să se menţioneze, în clar şi obligatoriu, denumirea de „factură pro forma”.
Transmiterea unei facturi pro forma se face numai de un vânzător şi numai către un potenţial cumpărător, şi poate avea caracterul de „invitaţie”, de „ofertă”, de „propunere” de cumpărare, comunicând caracteristicile produselor, preţul acestora, condiţiile de livrare, de achitare a contravalorii lor etc.
Unii agenţi economici transmit factura pro forma:
(a) pentru a-şi anunţa prezenţa pe piaţă, pentru a se face cunoscuţi prin lansarea unor invitaţii/propuneri/oferte de cumpărare, ca o formă de promovare a produselor lor;
(b) împreuna cu un produs mostră/eşantion/model, unele cu titlu gratuit (precum dintre cele consumabile şi de valori mici), altele chiar pentru a putea fi utilizate (încercate, probate) pe o perioadă limitată.
Dacă cel care a primit o factură „pro forma” se hotărăşte să achiziţioneze produsele oferite printr-o factură pro forma primită, el va putea plăti o asemenea factură cu condiţia:
1) livrării bunurilor şi/sau a prestării serviciilor înscrise în aceasta, şi
2) a emiterii unei facturi fiscale/comerciale, acestea fiind adevărata factură admisă de lege în baza căreia se poate cere/efectua plata mărfurilor livrate şi/sau a serviciilor prestate.
Efectuarea plăţii de către cel care a primit o factură „pro forma” reprezintă un accept de începere şi de derulare a tranzacţiei comerciale, finalizat (a) cu livrarea de bunuri şi/sau prestarea de servicii, şi (b) cu întocmirea documentelor finale, după cum convin părţile implicate.
Aşa după cum am mai arătat, factura pro forma nu este un document justificativ de înregistrare în contabilitate,în nicio condiţie şi sub nicio formă, nici în contabilitatea celui care a emiso, nici în contabilitatea celui care a primit-o.
Notele contabile se întocmesc numai pe baza situaţiilor de lucrări, a proceselor verbale sau a altor documente care atestă livrarea produselor, executarea lucrărilor şi/sau prestarea serviciilor respective, şi nu pe baza unei facturi pro forma primită.
De menţionat şi faptul că există şi puncte de vedere care susţin că o factură „pro forma” se emite „unor cumpărători” în următoarele scopuri:
1) pentru ca importatorul să poată obţine de la bancă valuta necesară;
2) pentru ca importatorul să poată obţine licenţa de import;
3) la cererea băncii pentru justificarea plăţii unor avansuri sau emiterea unui acreditiv de import;
4) în cazul în care vama din ţara importatorului cere o factură proformă consulară (vizata de consulatul ţării importatorului din ţara exportatorului pentru certificarea originii mărfii);
5) pentru indicarea valorii accizelor care urmează a fi plătite de cumpărător în cazul produselor energetice livrate din antrepozitele fiscale (punctul 106 din Normele metodologice de aplicare ale „Art. 20651. Plata accizelor la bugetul de stat” din Codul fiscal).
În condiţiile în care o factură „pro forma” nu are nicio valoare juridică, nu este un document justificativ de înregistrare în contabilitate, şi nu generează nicio obligaţie, nici faţă de cel care o emite, nici faţă de cel care o primeşte, şi cu atât mai mult faţă de terţe persoane, un asemenea formular nu va fi acceptat: de bănci pentru perfectarea unor credite documentare şi/sau pentru acordarea de valută în vederea efectuării unor importuri ; de organele abilitate pentru acordarea de licenţe de import; de consulatul ţării importatorului, din ţara exportatorului, pentru certificarea originii mărfii etc.
Au fost cazuri când pe baza unor asemenea facturi pro forma  s-au vehiculat sume mari de bani între diverşi parteneri sau firme din acelaşi grup de interese, fie pentru a se finanţa pe termen scurt diverse operaţiuni sau chiar spălare de bani (precum avansuri date pe bază de pro forma şi returnate pe motiv de nelivrare).
Bază legală:
- Legea contabilităţii nr. 82/1991;
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 3.055/2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene;
Ordinul ministrului economiei şi finanţelor nr. 3512/2008 privind documentele financiar-contabile;
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal;
Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 185/2007 pentru aprobarea modelului şi conţinutului unor formulare prevăzute la titlul III din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
Autori:
N. Grigorie – Lăcriţa
Nedeluţ Marinel
Bogaciu Daniel

miercuri, 26 iunie 2013

Cat timp se pot mentine pe contul de 542 sume ridicate din casa/banca unei societati romanesti de catre administratorul firmei ?

1. Un termen de decontare a avansului de 3 sau 4 zile lucratoare este prevazut de art. 29 din Regulamentul operatiilor de casa, aprobat prin Decretul nr. 209/1976. 
Prevederile acestui Regulament sunt aplicabile numai in cazul institutiilor publice, asa cum rezulta din adresa M.F. nr. 3.700/25.11.1999, retinuta in Decizia Curtii Constitutionale nr. 13/2000 (incepand cu anul 1997, in legile bugetare anuale, cand se mentionau expres actele normative ce stateau la baza incasarii veniturilor bugetului de stat, Decretul nr. 209/1976 era mentionat ca baza legala pentru capitolul incasari si alte surse, cu specificatia <<valabil numai pentru institutiile publice>>).

Insa, termenul de decontare al unui avans de trezorerie, chiar si al unuia acordat administratorului, este stabilit in cadrul societatii, prin decizie interna, in cadrul procedurilor de control intern/politicilor contabile ale societatii, asa cum sunt ele descrise la pct. 309-317 din Reglementarile contabile conforme aprobate prin OMFP 3055/2009. 
 
2. In mod normal, la ridicarea sumelor sub forma de avans trebuiau intocmite documente justificative (dispozitie de plata catre casierie), din care sa reiasa in mod clar pentru ce anume s-au acordat avansurile, chiar daca era vorba de administratorul societatii. Concret, in formular, la „scopul platii” trebuia mentionat in mod expres „pentru plata utilaje achizitionate de la o persoana fizica din tara X”.
 
Altminteri, daca nu exista nicio o justificare dovedita cu documente, la un eventual control al organelor fiscale/organelor Garzii Financiare, in baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului (art. 11 alin. 1 din Codul fiscal si pct. 46 din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a aprobate prin OMFP 3055/2009 ), acordarea de avansuri catre administratori/asociati poate fi reconsiderata, astfel incat sa reflecte continutul economic al unor asemenea operatiuni (ridicare de dividende, acordare de imprumuturi catre administratori/asociati etc.).
 
Astfel, din punct de vedere fiscal, avand in vedere prevederile art. 11 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal , cu modificarile ulterioare, in baza carora organele fiscale pot reincadra tranzactiile dintre societatea comerciala (contribuabila) si persoanele afiliate (asociatii):
 
- a) acordarea avansurilor catre asociati poate fi tratata drept acordare de dividend, mai ales daca societatea inregistreaza profituri din anii precedenti ramase nerepartizate;
Exista si varianta ca sumele ridicate sa fie considerate drept „avansuri” din dividende, caz in care distribuirea de dividende, sub orice forma, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, in lipsa de situatie financiara sau contrarii celor rezultate din aceasta constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 8 ani, conform art. 2721 din Legea privind societatile comerciale nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
 
- b) daca sumele acordate administratorului sunt sub forma de imprumut, trebuie mentionat ca exista prevederi in Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare referitoare la acordarea de imprumuturi, conform carora:
 
- art. 1444 alin. 1 din lege prevede ca este  interzisa acordarea de imprumuturi administratorilor, cu exceptia celor prevazute la alin. 3;
 
- art. 1444 alin. 3 din lege permite totusi acordarea de imprumuturi administratorilor in limita echivalentului in lei al sumei de 5.000 euro;
 
- incalcarea acestor prevederi constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani, conform art. 272 alin. 1 pct. 3 din Legea 31/1990 ;
 
- din formularea art. 272 alin. 1 pct. 3 din lege rezulta ca, in fapt, interdictia referitoare la acordarea unor imprumuturi mai mari de 5.000 euro in cazul administratorilor se aplica si fondatorilor, directorilor sau reprezentantilor legali ai societatii, care se se imprumuta, sub orice forma, direct sau printr-o persoana interpusa,  cu alte cuvinte interdictia se aplica si asociatilor;
 
- este adevarat ca prevederile art. 1444 din Legea 31/1990 se refera la administrarea societatilor pe actiuni, fara sa existe dispozitii exprese cu privire aplicabilitatea ei in cazul societatilor cu raspundere limitata, insa cel mai prudent este sa se interpreteze ca ele sunt aplicabile si SRL-urilor;
 
- nerespectarea acestor dispozitii atrage raspunderea materiala a asociatului pentru daunele produse societatii, precum si raspunderea penala a acestuia conform art. 272 alin. 1 din Legea 31/1990.  
 
Totodata, pentru sumele ridicate in numerar, sunt incidente si prevederile Legii 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile ulterioare. Potrivit acestei legi, efectuarea operatiunilor cu sume in numerar, in lei sau in valuta, a caror limita minima reprezinta echivalentul in lei a 15.000 euro, indiferent daca tranzactia se realizeaza prin una sau mai multe operatiuni ce par a avea o legatura intre ele trebuie raportate Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor, in cel mult 10 zile lucratoare de la data operatiunilor(art. 3 alin. 6, art. 8 lit. k  si art. 15 din Legea 656/2002 ). In baza acestor raportari, Oficiul poate decide analizarea tranzactiei, in 
masura in care o considera suspecta, in conformitate cu medologia specifica in domeniu.

sursa:http://contabilul.manager.ro/a/5269/legea-prevede-o-perioada-maxima-pentru-decontarea-avansurilor.html

Documente necesare pentru:

1. Inregistrare fiscala – asociatii non-profit, cluburi sportive
2. Inregistrare fiscala - persoane fizice
3.Inregistrare fiscala - persoane fizice care realizeaza venituri din
activitati independente
4.Suspendare activitate persoane fizice care desfasoara activitati
independente
5.Inregistrare fiscala - institutii publice
6. Inregistare sedii secundare cu cod fiscal ( peste 5 angajati)
7. Inregistare sedii secundare fara cod fiscal (sub 5 angajati)
8. Schimbare domiciliu fiscal 
9.Inregistrare persoane impozabile in scopuri de TVA
10. Scoaterea din evidenta a platitorilor de TVA ( in perioada 1-10 ale
lunii)
11. Eliberarea certificatului de inregistrare in scopuri de TVA pentru
achizitii intracomunitare de bunuri sau servicii (art. 153^1)
12. Inregistarea in Registrul operatorilor intracomunitari
13. Documente pentru inregistrare reprezentant fiscal
14. Documente pentru inregistrare reprezentante in Romania
15. Documente pentru inregistrare sediu permanent
16. Documente necesare pentru eliberare NIF
17. Inregistrare pentru depunerea electronica a declaratiilor fiscale
18. Eliberare cazier fiscal
19. Eliberare registru unic de control 
20. Eliberarea certificatului de atestare fiscala
21. Inregistrarea contractelor de inchiriere (persoane fizice)
22. Sistarea contractului de inchiriere – termen 5 zile
23. Certificat de rezidenta fiscala PERSOANE FIZICE ROMANE:
 24. Certificat de rezidenta fiscala PERSOANE JURIDICE 
ROMANE
25. Certificat UE/SEE
26.Certificat privind atestarea impozitului platit in Romania de
persoane juridice straine si persoane fizice nerezidente:

luni, 24 iunie 2013

Acte necesare in cazul unui control ANAF

I.actele de infiintare (act constitutiv, certificat de inmatriculare,certificatul de atestare TVA,inscrierea in registrul operatorilor intracomunitar,buletinele de identitate ale asociatilor,eventuale modificari facute la ONRC-registrul comertului);autorizatii de functionare, diverse autorizatii solicitate de legi specifice conform activitatii firmei, contracte de munca, registru zilieri, regulament de ordine interioara, contract colectiv de munca (dupa caz), norme PSI, documente solicitate de medicina muncii , hotarari AGA de orice natura (se predau spre prelucrare in copie acele hotarari care au influente fiscal-contabile)


II.Decizia interna ,conform Ordinului nr. 2226/2006 ,privind desemnarea persoanei care va    emite procedurile  proprii privind regimul intern de numerotare secventiala a facturilor si tuturor documentelor emise de societate, prin care se va mentiona, pentru fiecare exercitiu financiar, care este numarul de la care se emite prima factura


III.Documente justificative pentru serviciile primite de catre societate de la terte persoane fizice/juridice (contracte de prestari servicii, oferta/comanda, devize de lucrari si reparatii)Documente din care sa rezulte calitatea beneficiarilor in cazul serviciilor comunitare,( sediul activitatii/sedii fixe ale beneficiarilor serviciilor.)Documente justificative pentru sponsorizari (politici interne privind activitatea de sponsorizare,contractele de sponzorizare si donatie).Contractele pe baza carora se acorda reduceri comerciale si discounturi (politicile aplicate, contracte, etc.)Contracte/comenzi/oferte de orice natura in care societatea este beneficiar sau executant, devize si/sau situatii de lucrari aferente serviciilor effectuate catre beneficiar/client, certificate de garantii / conformitate  emise/primite


IV.Documentele care au legatura cu intrarea/amortizarea/ utilizarea mijloacelor fixe  :
  • receptii , procese verbale de punere in functiune,
  • proces verbal de casare/predare  a mijloacelor fixe avariate, scoase din uz,
  • decizii ale organelor abilitate pentru stabilirea normelor de consum, detalii tehnice ale utilajelor, etc., cartile de identitate ale autovehiculelor,
  • foile de parcurs completate si fisele de activitate zilnica a autovehiculelor .
  • contractele de vanzare cumparare a bunurilor mobile si imobile, contracte de comodat, contracte de inchiriere , extrasele CF-doar pentru bunuri aflate pe numele societatii,
  • decizia interna privind persoanele care vor utiliza mijloacele auto/utilajele


V.Decizia de inventariere,procedura de inventarere,declaratia inventar,lista de inventor , effectuate conform legii.


VI. Documente aferente delegatiilor interne/externe (delegatii completate conform legii, decizia interna privind acordarea diurnei, ). Documentele decontate pe baza delegatiilor , predate pentru prelucrare vor avea trecute pee le specificatia “decont nr…..din data de…..”


VII. Pontaje privind orele lucrate, stat avans, cereri concedii  ( odihna /fara salar/ invoiri/ medicale…), foile de boala vizate de medicul de intreprindere , stat premii , lista de acordare a tichetelor de masa, orice compensatii banesti sau material acordate angajatilor. Acestea vor fi preadate spre prelucrare,  in copie conforma cu originalul , in timp util pentru transmiterea Revisal.


VII. intrari (notele de receptii),facturile emise,registru de casa in lei si valuta,extrasele de banca in lei si valuta,raport de gestiune zilnic (dupa caz) ,delegatii,statele de plata,fise de magazie, bonuri de consum Avize de insotire a marfii, bonuri de transfer intre gestiuni, bonuri de consum de orice natura, procese verbale de predare in custodie sau spre prelucrare la terte persoane, procese verbale pentru predare in vederea utilizarii in scopuri de reclama, publicitate, prezentari, expozitii….., orice document care contine modificarea destinatiei bunurilor/marfurilor dupa achizitionare


     Documentele sa fie  intocmite zilnic,lunar,trimestrial,semestrial si anual dupa caz.Intocmirea si utilizarea documentelor financiar-contabile respecta  Ordinul ministrului Economiei si Finantelor nr. 3.512/2008 privind documentele financiar-contabile, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 870/23.12.2008.

Deasemenea  la punctul de lucru este obligatoriu sa avetii registru casa, NIR-uri, raport de gestiune zilnic (pentru gestiune global valorica), fise de magazie (gestiune cantitativ valorica) si registru unic de control.Sa afisati la vedere  CIF-ul societatii, obligativitatea de a solicita bon fiscal daca este cazul, programul de functionare afisat la loc vizibil.Se verifica in primul rand posibile contraventii unde amenzile sunt mari ca de exemplu; emiterea bonurilor de marcaj , dotarea cu aparate de marcaj ,utilizarea caietului special in care inregistgrezi la intrare si la plecare banii personali, documentele de aprovizionare / vanzare .

joi, 6 iunie 2013

Valoare de intrare a mijloacelor fixe se modifica de la 1800 Lei la 2500 Lei


 Prin HG nr. 276/21.05.2013 privind stabilirea valorii de intrare a mijloacelor fixe, publicată in M.O. nr. 313/30.05.2013, care va abroga HG nr. 105/2007, incepand cu data de 1 IULIE 2013 valoarea minimă de intrare in patrimoniu a mijloacelor fixe este de 2.500 lei.


Valoarea ramasă neamortizată a mijlocelor fixe cu valoarea de intrare cuprinsă intre 1.800 lei si 2.500 lei, existente in patrimonial operatorilor economici la data intrării in vigoare a hotărarii menţionate, se va recupera pe durata normală de funcţionare ramasă.

Potrivit art. 24 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, mijlocul fix amortizabil pentru care cheltuielile aferente achiziționării, producerii, construirii, asamblării, instalării sau îmbunătățirii acestuia se recupereaza din punct de vedere fiscal prin deducerea amortizarii, este orice imobilizare corporală care îndeplineşte cumulativ următoarele condiții:
a) este deţinut şi utilizat în producţia, livrarea de bunuri sau în prestarea de servicii, pentru a fi închiriat terţilor sau în scopuri administrative;
b) are o valoare fiscală mai mare decât limita stabilită prin hotărâre a Guvernului, la data intrării în patrimoniul contribuabilului;
c) are o durată normală de utilizare mai mare de un an.

Două tipuri de gândire

Câteodată mă intreb cum de în aceeași situație oamenii au abordări total diferite. Pot avea un mod de gândire chiar așa de diferit ? De ex...