Vă oferim garanția calității pentru serviciile oferite:
RESTITUIREA BANILOR in primele 2 luni, dacă sunteți nemulțumit.

Preluam documentele. Preluam actele contabile de la sediul dumneavoastră, le prelucrăm și le inapoiem odata cu toate declarațiile fiscale depuse și situația contabilă completă.

Blog dedicat informarii clientilor Velcont.Surse principale: www.avocatnet.ro , www.contabilul.manager.ro , www.fiscalitate.ro , www.portalcontabilitate.ro , www.cabinetexpert.ro , www.anaf.ro ,presa de specialitate diverse surse din televiziune si presa scrisa.Blogul este administrat de Velcont Expertiza Contabila. O firma de prestari servicii contabile.

Faceți căutări pe acest blog

marți, 29 mai 2012

Politica de calitate Velcont .


  • Apel telefonic lunar
Fiecare dintre clientii nostri este apelat telefonic lunar pentru a o informare reciproca despre noutatile aparute in activitatile cotidiene ale firmelor,pentru a nota sugestiile cu privire la imbunatatirea serviciilor oferite de compania noastra.

  • Consultanta online
Se adreseaza clientilor nostri care acceseaza pagina noastra de internet www.velcont.com unde pot afla noutati privind modificarile contabile, informaţii legate de fiscalitate şi noutăţi legislative.
  • Instruire personal
La incheierea unui contract de prestari servicii contabile personalul beneficiarului, este instruit gratuit la sediul propiu de catre consultantii nostri.
  • Rezolvarea sesizarilor
Tanar,dinamic si competent personalul Velcont raspunde cu promptitudine sesizarilor dvs. telefonice sau venite pe email oferind consultatanta ori de cate ori ii este solicitat ajutorul.

joi, 24 mai 2012

5 Metode lgale de reducere a impozitului pe profit:


  • Costituirea in conditiile legii a unor fonduri de amortizare sau de rezerva;
  • Reinvestirea profitului realizat in achizitii de masini si echipamente de natura a duce la o crestere a profitabilitatii;
  • Optimizarea costurilor, prin functionarea in paralel a mai multor societati pentru efectuarea impunerii separate si repartizarea veniturilor pe fiecare societate in parte, in functie de specificul activitatii;
  • Folosirea in anumite limite a prevederilor legate de donatii;
  • Respectarea dispozitiilor legale privind cheltuielile cu pregatirea profesioala si contracte de cercetare a pietii si sondaje de opinie, in beneficiul Dvs
  • marți, 22 mai 2012

    Noul plafon de scutire de TVA pentru firmele mici, introdus in Codul fiscal.

    Ministerul Finantelor Publice a publicat luni o ordonanta de urgenta prin care propune modificarea Codului fiscal astfel incat sa se introduca in legislatia fiscala autohtona noul plafon de scutire de TVA de 65.000 de euro sau 220.000 de lei, aprobat recent de Consiliul UE.

    Noul prag de TVA nu se aplica inca, proiectul de OUG fiind momentan in dezbatere publica. Pentru a se putea pune in practica, proiectul trebuie aprobat de Guvern si publicat in Monitorul Oficial.
    sursahttp://www.avocatnet.ro/content/articles/id_28854/Noul-plafon-de-scutire-de-TVA-pentru-firmele-mici-introdus-in-Codul-fiscal-Cum-se-va-aplica-in-2012.html#ixzz1vazaOL2C

    duminică, 20 mai 2012

    De la obligatia utilizarii casei de marcat sunt exceptate urmatoarele activitati economice:


    1. comertul ocazional cu produse agricole efectuat de producatorii agricoli individuali in piete, targuri, oboare sau alte locuri publice autorizate;
    2. livrarile de bunuri efectuate prin automatele comerciale;
    3. serviciile de parcari auto a caror contravaloare se incaseaza prin automate;
    4. jocuri de noroc desfasurate cu mijloace tehnice de joc ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;
    5. serviciile de alimentatie publica efectuate in mijloace de transport public de calatori;
    6. vanzarea de ziare si reviste prin distribuitori specializati;
    7. transportul public de calatori pe baza de bilete sau abonamente tiparite si transportul cu metroul;
    8. activitatile pentru care incasarile se realizeaza pe baza de bonuri cu valoare fixa tiparite:
    - bilete de acces la spectacole, muzee, expozitii, targuri si oboare, gradini zoologice si gradini botanice, biblioteci;
    - locuri de parcare pentru autovehicule;
    - bilete de participare la jocuri de noroc si altele similare;
    9. activitatile de asigurari si ale caselor de pensii;
    10. activitatile de intermedieri financiare, inclusiv activitatile auxiliare acestora.
    11. activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale;
    12. vanzarea obiectelor de cult si serviciile religioase prestate de institutiile de cult;
    13. comertul cu amanuntul prin comis-voiajori si comertul prin corespondenta, cu exceptia livrarilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine si unitatile de alimentatie publica, pe baza de comanda;
    14. serviciile de instalatii, reparatii si intretinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului;
    15. vanzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de catre agentiile de turism;
    16. furnizarea de energie electrica, energie termica, gaze naturale si apa;
    17. prestarea serviciilor de telefonie fixa si mobila, posta si curier, salubritate, televiziune, inclusiv prin cablu, Internet;
    18. efectuarea lucrarilor de constructii, reparatii, amenajari si intretinere de locuinte;
    19. serviciile medicale cu plata prestate la domiciliul sau la locul de munca al clientului.

    n relatiile comerciale cu persoanele fizice, ordonanta de urgenta a guvernului nr. 28 din 25 martie 1999 obliga atat vanzatorii care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul cat si prestatorii de servicii sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Aceasta obligatie revine comerciantilor doar in situatia in care incasarea contravalorii bunurilor livrate si a serviciilor prestate are loc in numerar.
    Deci, pentru incasarile prin ordin de plata nu se aplica prevederile acestui act normativ. Chiar daca textul de lege se refera la operatorii economici care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul direct catre populatie, consider ca nici o institutie nu poate impune unei societati comerciale modalitatea de incasare a contravalorii bunurilor vandute: prin numerar, prin cont bancar, prin card de debit, prin card de credit, prin compensare, etc..
    Scopul casei de marcat este inregistrarea tuturor vanzarilor de bunuri si a prestarilor de servicii incasate in numerarastfel incat sa se inregistreze integral pe venituri.
    Pentru incasarea prin cont bancar se emite ca factura prin care se confirma livrarea bunurilor si prestarea serviciilor.
    Deci, prin casa de marcat nu se poate opera o vanzare efectuata prin decontare bancara.
    Comertul cu amanuntul este definit prin O.G. nr. 99 din 29 august 2000 privind comercializarea produselor si serviciilor de piata (M.Of. nr. 424 din 1 septembrie 2000) aprobata prin Legea nr. 650/2002. Din acest act normativ aflam ca prin � comert cu amanuntul sau comert de detail� se intelege activitatea desfasurata de comerciantii care vand produse, de regula, direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora.
    Din acelasi act normativ desprindem definitia termenului � consumator� care se refera la orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care cumpara, dobandeste, utilizeaza ori consuma produse sau servicii in afara activitatii profesionale.

    Ordonanta de urgenta nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

    Ordonanta de urgenta nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, versiunea actualizata la data de 03.09.2007.
    Guvernul Romaniei 


    Ordonanta de urgenta nr. 28/1999 
    din 25/03/1999 
    Versiune actualizata la data de 03/09/2007 

    privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale* 

    ___________ 

    *Text actualizat la data de 03.09.2007 avandu-se in vedere republicarea din Monitorul Oficial, Partea I, nr. 75 din 21 ianuarie 2005. Actul include modificarile din urmatoarele acte: 
    - O.G. nr. 28/2006 
    - O.U.G. nr. 12/2006 
    - O.G. nr. 47/2007. 

    - A se vedea art. V pct. 1 din O.G. nr. 47/2007, care prevede ca in titlul si in cuprinsul ordonantei de urgenta, sintagma "agenti economici" se inlocuieste cu sintagma "operatori economici". 

    Art. 1. - (1) Operatorii economici care efectueaza livrari de bunuri cu amanuntul, precum si prestari de servicii direct catre populatie sunt obligati sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. 
    (2) Operatorii economici prevazuti la alin. (1), denumiti in continuare utilizatori, au obligatia sa emita bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale si sa le predea clientilor. La solicitarea clientilor, utilizatorii vor elibera acestora si factura fiscala. 
    (3) Aparatele de marcat electronice fiscale sunt livrate prin distribuitori autorizati. In sensul prezentei ordonante de urgenta, prin distribuitor autorizat se intelege agentul economic pe numele caruia a fost eliberat avizul prevazut la art. 5 alin. (2). Distribuitorul autorizat are dreptul de a comercializa aparatele de marcat electronice fiscale, inclusiv produsele complementare acestora, pentru care a obtinut avizul, precum si obligatia sa asigure service la aceste aparate atat in mod direct, cat si prin alti operatori economici acreditati de catre acesta, denumiti in continuare unitati acreditate pentru comercializare si/sau service. Distribuitor autorizat nu poate fi decat producatorul sau importatorul aparatului respectiv. In situatia defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale utilizatorii sunt obligati ca in momentul constatarii defectiunii sa anunte distribuitorul autorizat care a livrat aparatul sau, dupa caz, unitatea de service acreditata a acestui distribuitor autorizat.* 
    (4) Pana la repunerea in functiune a aparatelor de marcat electronice fiscale, operatorii economici utilizatori sunt obligati sa inregistreze intr-un registru, special intocmit in acest sens, toate operatiunile efectuate si sa emita facturi fiscale pentru respectivele operatiuni, la cererea clientului. 
    __________ 
    *Alineatul (3) a fost modificat prin art. IX pct. 1 din O.G. nr. 28/2006. 

    Art. 2. - Se excepteaza de la prevederile art. 1 alin. (1): 
    a) comertul ocazional cu produse agricole efectuat de producatorii agricoli individuali in piete, targuri, oboare sau alte locuri publice autorizate, livrarile de bunuri efectuate prin automatele comerciale, serviciile de parcari auto a caror contravaloare se incaseaza prin automate, precum si activitatile de jocuri de noroc desfasurate cu mijloace tehnice de joc ce functioneaza pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede;* 
    b) serviciile de alimentatie publica efectuate in mijloace de transport public de calatori; 
    c) Abrogat;* 
    d) vanzarea de ziare si reviste prin distribuitori specializati; 
    e) transportul public de calatori pe baza de bilete sau abonamente tiparite conform legii, precum si cu metroul; 
    f) activitatile pentru care incasarile se realizeaza pe baza de bonuri cu valoare fixa tiparite conform legii bilete de acces la spectacole, muzee, expozitii, targuri si oboare, gradini zoologice si gradini botanice, biblioteci, locuri de parcare pentru autovehicule, bilete de participare la jocuri de noroc si altele similare; 
    g) activitatile de asigurari si ale caselor de pensii, precum si activitatile de intermedieri financiare, inclusiv activitatile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate activitatile de schimb valutar cu numerar si substitute de numerar pentru persoane fizice, altele decat operatiunile efectuate de punctele de schimb valutar din incinta institutiilor de credit, apartinand acestor institutii, precum si cele efectuate prin intermediul automatelor de schimb valutar;* 
    h) activitatile desfasurate ca profesii libere sub toate formele de organizare care nu implica crearea unei societati comerciale;* 
    i) vanzarea obiectelor de cult si serviciile religioase prestate de institutiile de cult; 
    j) Abrogat.* 
    k) comertul cu amanuntul prin comis-voiajori, precum si prin corespondenta, cu exceptia livrarilor de bunuri la domiciliu efectuate de magazine si unitatile de alimentatie publica, pe baza de comanda;* 
    l) serviciile de instalatii, reparatii si intretinere a bunurilor, efectuate la domiciliul clientului; 
    m) vanzarea pachetelor de servicii turistice sau de componente ale acestora de catre agentiile de turism, definite potrivit legii; 
    n) furnizarea la domiciliul clientului a energiei electrice si termice, a gazelor naturale, a apei, a serviciilor de telefonie, inclusiv de telefonie mobila, de posta si curier, de salubritate, de televiziune, inclusiv prin cablu, de Internet; 
    o) efectuarea lucrarilor de constructii, reparatii, amenajari si intretinere de locuinte; 
    p) serviciile medicale cu plata prestate la domiciliul sau la locul de munca al clientului; 
    r) Abrogat.* 
    s) Abrogat.* 
    __________ 
    *Litera g) a fost modificata prin art. IX pct. 2 din O.G. nr. 28/2006. 
    - Litera c) a fost abrogata prin art. 16 din O.U.G. nr. 12/2006. 
    - Literele a), h) si k) au fost modificate prin art. V pct. 1 din O.G. nr. 47/2007. 
    - Literele j), r) si s) au fost abrogate prin art. V pct. 2 din O.G. nr. 47/2007. 

    Art. 3. - (1) In sensul dispozitiilor art. 1 alin. (1), aparate de marcat electronice fiscale sunt: casele de marcat, precum si alte sisteme ce includ dispozitive cu functii de case de marcat, care inglobeaza constructiv un modul fiscal, prin intermediul caruia controleaza memoria fiscala, dispozitivul de imprimare si afisajul client. 
    (2) Aparatele de marcat electronice fiscale trebuie sa indeplineasca cumulativ cel putin urmatoarele functii esentiale: 
    a) conservarea datelor prin acumulari progresive; 
    b) imprimarea si emiterea de: bonuri fiscale, role jurnal, rapoarte fiscale de inchidere zilnica, rapoarte fiscale periodice; 
    c) inregistrarea in memoria fiscala a datelor de sinteza cu caracter fiscal provenite din rapoartele fiscale de inchidere zilnica si a oricaror modificari de parametri care afecteaza interpretarea datelor stocate si evenimente care afecteaza continuitatea inregistrarii datelor; 
    d) blocarea automata a functionarii aparatului, cand sunt inactive memoria fiscala, dispozitivul de imprimare sau afisajul client; 
    e) asigurarea continuitatii functionarii si inregistrarii datelor, coerentei structurii de date si a documentelor emise, precum si asigurarea procedurilor de recuperare din stari de eroare generate de manipulari gresite sau de erori de sistem. 
    (3) Memoria fiscala este un dispozitiv unic inscriptibil din modulul fiscal, care trebuie sa permita obligatoriu acumulari progresive ale datelor fara ca acestea sa poata fi modificate sau sterse, precum si conservarea in timp a acestora pe o perioada de minimum 10 ani. 
    (4) In memoria fiscala se vor stoca urmatoarele date: denumirea si codul fiscal al emitentului, adresa de la locul de instalare a aparatului, logotipul si seria fiscala ale aparatului, precum si datele prevazute la alin. (2) lit. c). 
    (5) Aparatele de marcat electronice fiscale vor fi sigilate prin aplicarea unui sigiliu fiscal de catre persoane autorizate in acest scop de Ministerul Finantelor Publice. 

    Art. 4.
     - (1) Bonul fiscal este documentul emis de aparatul de marcat electronic fiscal, care trebuie sa cuprinda cel putin: denumirea si codul fiscal ale agentului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul si seria fiscala ale aparatului; numarul de ordine; data si ora emiterii; denumirea fiecarui bun livrat sau serviciu prestat; pretul sau tariful unitar; cantitatea; valoarea pe fiecare operatiune, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, cu indicarea cotei de taxa; valoarea totala a bonului, inclusiv taxa pe valoarea adaugata; valoarea totala a taxei pe valoarea adaugata pe cote de taxa, cu indicarea nivelului de cota; valoarea totala a operatiunilor scutite de taxa pe valoarea adaugata, precum si valoarea altor taxe care nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, daca este cazul. 
    (2) Rola-jurnal este documentul pe care se inscriu toate datele din bonurile fiscale si se pastreaza in arhiva operatorilor economici timp de 2 ani de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia a fost intocmit. 
    (3) Raportul fiscal de inchidere zilnica este documentul care contine: denumirea si codul fiscal ale agentului economic emitent; adresa de la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal; logotipul si seria fiscala ale aparatului; numarul de ordine numerotat progresiv; data si ora emiterii; numarul bonurilor emise in ziua respectiva; valoarea totala a operatiunilor efectuate si totalul taxei pe valoarea adaugata, cu precizarea nivelului cotei, valoarea totala a operatiunilor scutite de taxa pe valoarea adaugata, precum si valoarea taxelor care nu se cuprind in baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata. 
    (4) Registrul special prevazut la art. 1 alin. (4) si raportul fiscal de inchidere zilnica sunt documente avute in vedere de catre organele fiscale cu ocazia verificarii veniturilor care stau la baza determinarii impozitelor si taxelor datorate bugetului de stat. Registrul special prevazut la art. 1 alin. (4) se arhiveaza si se pastreaza pe o perioada de 10 ani, iar raportul fiscal de inchidere zilnica, pe o perioada de 5 ani. 
    (5) Operatorii economici care utilizeaza aparate de marcat electronice fiscale, la umplerea memoriei fiscale, atunci cand aceasta trebuie inlocuita ca urmare a defectarii, ori cand nu mai poate fi folosita de catre utilizatori din diverse motive, precum si in cazul in care acestia isi inceteaza activitatea, sunt obligati ca, dupa citirea memoriei si preluarea rolei pe care sunt inregistrate datele din aceasta de catre organul fiscal teritorial, sa predea memoria fiscala spre pastrare si arhivare directiilor generale ale finantelor publice judetene sau a municipiului Bucuresti, dupa caz. Pastrarea si arhivarea memoriilor fiscale se asigura pentru o perioada de minimum 10 ani. 
    (6) Utilizatorii de aparate de marcat electronice fiscale sunt obligati: 
    a) sa foloseasca numai consumabile de tipul si cu caracteristicile tehnice prevazute in manualul de utilizare a aparatului respectiv; 
    b) sa foloseasca numai consumabile care asigura mentinerea lizibilitatii datelor pe perioada de arhivare prevazuta de prezenta ordonanta de urgenta; 
    c) sa solicite distribuitorului autorizat de la care a cumparat aparatul sau unitatii acreditate de catre acesta completarea manualului de utilizare cu informatii privind tipul si caracteristicile tehnice ale consumabilelor, daca manualul de utilizare a aparatului respectiv nu contine astfel de informatii; 
    d) sa incheie cu furnizorii consumabilelor contracte ferme continand clauze de livrare numai a consumabilelor de tipul si cu caracteristicile tehnice prevazute in manualul de utilizare, care sa asigure mentinerea lizibilitatii datelor pe perioada de arhivare prevazuta de prezenta ordonanta de urgenta, precum si clauze privind daunele la care sunt indreptatiti utilizatorii in cazul nerespectarii clauzelor contractuale de catre furnizori; 
    e) sa inregistreze banii personali detinuti de angajati si/sau de administratorul unitatii intr-un registru special intocmit in acest sens si sa introduca, la inceputul fiecarei zile, in aparatele de marcat electronice fiscale soldul initial reprezentand monedele/bancnotele divizionare necesare pentru a da restul clientului.* 
    (7) Distribuitorii autorizati sunt obligati ca, in mod direct sau prin unitatile acreditate de catre acestia, sa completeze, la cererea utilizatorilor, manualul de utilizare cu informatii privind tipul si caracteristicile tehnice ale consumabilelor, daca manualul de utilizare a aparatului respectiv nu contine astfel de informatii. 
    (8) Furnizorii consumabilelor destinate aparatelor de marcat electronice fiscale, operatori economici producatori, importatori sau comercianti, sunt obligati sa livreze utilizatorilor numai consumabilele prevazute in contractele ferme incheiate conform alin. (6) lit. d). 
    (9) Utilizatorii si furnizorii consumabilelor raspund solidar pentru nerespectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta referitoare la tipul si caracteristicile tehnice ale consumabilelor folosite si, respectiv, furnizate, precum si la conditia privind mentinerea lizibilitatii datelor pe perioada de arhivare stabilita. 
    (10) Abrogat.* 
    __________ 
    *Litera e) de la alin. (6) a fost introdusa prin art. V pct. 3 din O.G. nr. 47/2007. 
    - Alineatul (10) a fost abrogat prin art. V pct. 4 din O.G. nr. 47/2007. 
    Art. 5. - (1) In vederea avizarii modelelor de aparate de marcat electronice fiscale, autorizarii distribuitorilor si inregistrarii unitatilor de distributie si/sau service acreditate de catre acestia se constituie, sub autoritatea Ministerului Finantelor Publice, Comisia de avizare a distribuitorilor si a aparatelor de marcat electronice fiscale. 
    (2) Comercializarea sau utilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale pe teritoriul Romaniei este permisa numai daca pentru respectivele aparate s-a obtinut avizul comisiei prevazute la alin. (1) si in conditiile stipulate in acest aviz. 
    (3) Aparatele de marcat electronice fiscale trebuie sa fie dotate de catre distribuitor cu manual de utilizare a acestora, precum si cu o brosura cu pagini numerotate, care contine evolutia exploatarii aparatului, denumita carte de interventii. Utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale sunt obligati sa pastreze cartea de interventii, iar impreuna cu unitatile de service acreditate raspund de completarea si de actualizarea acesteia cu datele referitoare la identitatea utilizatorului si la interventiile service efectuate. 
    (4) Sunt admisi la procedura de avizare numai operatorii economici care comercializeaza aparate de marcat electronice fiscale ce se incadreaza in prevederile art. 3, asigura service pentru perioada de garantie, post garantie si piese de schimb. 
    (5) Distribuitorii autorizati prin unitatile de service acreditate sunt obligati sa asigure, in termen de maximum 72 de ore de la solicitarea utilizatorului, instalarea aparatului nou, precum si inlocuirea memoriei fiscale defecte ori a carei capacitate de stocare a fost epuizata. 

    Art. 6.
     - Obligatia operatorilor economici prevazuti la art. 1 de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale ia nastere de la data inceperii activitatilor comerciale desfasurate in fiecare locatie.* 
    __________ 
    *Articolul a fost modificat prin art. V pct. 5 din O.G. nr. 47/2007. 

    Art. 7. - Abrogat.* 
    __________ 
    *Articolul a fost abrogat prin art. V pct. 6 din O.G. nr. 47/2007. 

    Art. 8. - (1) Distribuitorii autorizati care inceteaza activitatea de comercializare a aparatelor de marcat electronice fiscale, precum si cei carora li s-a retras avizul de distributie si utilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale raman raspunzatori in continuare pentru obligatiile ce le revin conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta, pentru aparatele livrate. 
    (2) In cazul in care utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale isi inceteaza activitatea, precum si in cazul aparatelor de marcat electronice fiscale confiscate potrivit legii ori preluate spre valorificare de societatile bancare ca urmare a neachitarii imprumutului contractat pentru achizitionarea acestor aparate, valorificarea lor se va realiza numai prin distribuitorii autorizati. 

    Art. 9.
     - (1) Clientii vor solicita si vor pastra bonurile fiscale asupra lor pana la parasirea unitatii de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor in vederea prezentarii lor la un eventual control, pentru justificarea provenientei acestora. 
    (2) Utilizatorii sunt obligati sa afiseze la loc vizibil anunturi de atentionare a clientilor cu privire la obligatia acestora de a respecta dispozitiile prevazute la alin. (1). 

    Art. 10.
     - Constituie contraventii urmatoarele fapte daca, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni: 
    a) comercializarea de catre operatorii economici a aparatelor de marcat electronice fiscale fara avizul Comisiei de avizare a distribuitorilor si a aparatelor de marcat electronice fiscale ori nerespectarea conditiilor stipulate in aviz, altele decat cele definite ca fiind contraventii in prezentul articol; 
    b) neindeplinirea obligatiei operatorilor economici de a se dota si de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale avizate conform art. 5 alin. (2), la termenele stabilite la art. 6, cu exceptia prevazuta la art. 1 alin. (4), neemiterea bonului fiscal pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate ori emiterea de bonuri cu o valoare inferioara celei reale, precum si nereintroducerea datelor inscrise pe rola jurnal privind tranzactiile efectuate de la ultima inchidere zilnica pana in momentul stergerii memoriei operative; 
    c) emiterea bonului fiscal continand date eronate sau fara ca acesta sa contina toate datele prevazute la art. 4 alin. (1);* 
    d) nepredarea bonului fiscal clientului de catre operatorul aparatului de marcat electronic fiscal; 
    e) neindeplinirea de catre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligatiei de a afisa anunturile de atentionare prevazute la art. 9 alin. (2); 
    f) neindeplinirea de catre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligatiei de a preda raportul memoriei fiscale, conform dispozitiilor art. 4 alin. (10); 
    g) nerespectarea de catre utilizatori a obligatiei de a anunta unitatea de service desemnata de distribuitorul autorizat ori, dupa caz, distribuitorul sau reprezentantul acestuia in momentul constatarii defectarii aparatelor de marcat electronice fiscale; 
    h) incalcarea de catre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a dispozitiilor art. 4 alin. (6) lit. a)-d), precum si incalcarea de catre furnizorii consumabilelor destinate aparatelor de marcat electronice fiscale a dispozitiilor art. 4 alin. (8);* 
    h1) nerespectarea de catre utilizatorii aparatelor de marcat electronice fiscale a obligatiilor prevazute la art. 4 alin. (6) lit. e);* 
    i) incalcarea de catre distribuitorii autorizati si de catre unitatile acreditate de acestia a dispozitiilor art. 4 alin. (7); 
    j) nerespectarea obligatiilor ce revin distribuitorilor autorizati, prin unitatile de service acreditate, de a instala aparatul de marcat electronic fiscal nou si de a inlocui memoria fiscala defecta ori a carei capacitate de stocare a fost epuizata, in termenul prevazut la art. 5 alin. (5); 
    k) nerespectarea de catre distribuitorii autorizati care inceteaza activitatea de comercializare a aparatelor de marcat electronice fiscale, precum si de cei carora li s-a retras avizul de distributie si utilizare a aparatelor de marcat electronice fiscale a obligatiilor ce le revin potrivit prezentei ordonante de urgenta, pentru aparatele livrate; 
    l) nerespectarea obligatiei de a pastra si arhiva rola jurnal, raportul fiscal de inchidere zilnica si registrul special, prevazut la art. 1 alin. (4); 
    m) nerespectarea obligatiei de a pastra, de a completa si de a actualiza cartea de interventii prevazuta la art. 5 alin. (3), precum si nerespectarea prevederilor art. 1 alin. (4); 
    n) nerespectarea obligatiei de a preda spre pastrare si arhivare memoria fiscala, conform prevederilor art. 4 alin. (5); 
    o) comercializarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt sigilate potrivit dispozitiilor art. 3 alin. (5), nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (2), precum si nerespectarea prevederilor normelor prevazute la art. 15. 
    __________ 
    *Literele c) si h) au fost modificate prin art. V pct. 7 din O.G. nr. 47/2007. 
    - Litera h1) a fost introdusa prin art. V pct. 8 din O.G. nr. 47/2007. 

    Art. 11. - (1) Amenzile pentru contraventiile prevazute la art. 10 se aplica operatorilor economici, cu exceptia celor prevazute la art. 10 lit. d), astfel: 
    a) faptele prevazute la art. 10 lit. c), e), f), g) si o) se sanctioneaza cu amenda de la 2.000 lei la 4.000 lei; 
    b) faptele prevazute la art. 10 lit. a), b), h1), i), j), l) si m) se sanctioneaza cu amenda de la 8.000 lei la 40.000 lei; 
    c) faptele prevazute la art. 10 lit. h), k) si n) se sanctioneaza cu amenda de la 40.000 lei la 100.000 lei.* 
    (2) Contraventiile prevazute la art. 10 lit. d), aplicabile persoanelor fizice, se sanctioneaza cu amenda de la 800 lei la 4.000 lei.* 
    (3) Sumele gasite la punctele de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor apartinand operatorilor economici prevazuti la art. 1 alin. (1), care nu pot fi justificate prin datele inscrise in documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, in registrul special, mentionat la art. 1 alin. (4), ori prin facturi fiscale, dupa caz, sunt considerate fara provenienta si se confisca, facandu-se venit la bugetul de stat. De asemenea, se confisca sumele incasate din livrarea de bunuri ori prestarea de servicii dupa suspendarea activitatii operatorilor economici, potrivit art. 14. 
    __________ 
    *Alineatele (1) si (2) au fost modificate prin art. V pct. 9 din O.G. nr. 47/2007. 

    Art. 12. - (1) Constatarea contraventiilor, precum si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organele de specialitate din Ministerul Finantelor Publice si din unitatile sale teritoriale, precum si de catre comisarii Garzii Financiare. 
    (2) Impotriva proceselor-verbale de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.* 
    (3) Prevederile prezentei ordonante de urgenta se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor*). 
    __________ 
    *) Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 a fost aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare. 
    __________ 
    *Alineatul (2) a fost modificat prin art. V pct. 10 din O.G. nr. 47/2007. 

    Art. 13. - (1) In cazul repetarii faptei prevazute la art. 10 lit. j), o data cu aplicarea amenzii contraventionale organele de control vor propune comisiei prevazute la art. 5 alin. (1) si retragerea avizului eliberat distribuitorului pentru distributia si comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale. 
    (2) Incalcarea dispozitiilor art. 10 lit. a), referitoare la comercializarea aparatelor de marcat electronice fiscale neavizate de comisia prevazuta la art. 5 alin. (1), atrage si confiscarea incasarilor obtinute de agentul economic din aceasta activitate, sumele facandu-se venit la bugetul de stat. 

    Art. 14.
     - (1) Neindeplinirea obligatiei operatorilor economici prevazuti la art. 1 de a se dota cu aparate de marcat electronice fiscale la termenele prevazute la art. 6 atrage si suspendarea activitatii unitatii pana la momentul inlaturarii cauzelor care au generat aceasta. 
    (2) Nerespectarea de catre operatorii economici a prevederilor art. 10 lit. b), referitoare la neutilizarea aparatelor de marcat electronice fiscale, neemiterea bonurilor fiscale pentru toate bunurile livrate sau serviciile prestate, emiterea de bonuri cu o valoare inferioara celei reale si nereintroducerea datelor inscrise pe rola-jurnal privind tranzactiile efectuate de la ultima inchidere zilnica pana in momentul stergerii memoriei operative, atrage si suspendarea activitatii unitatii pe o perioada de 3 luni. 
    Art. 15. - In termen de 60 de zile de la data publicarii prezentei ordonante de urgenta in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Ministerul Finantelor Publice va elabora norme metodologice de aplicare care se vor aproba prin hotarare a Guvernului. 

    NOTA: 
    Reproducem mai jos art. XII din sectiunea a 7-a a cap. II din Ordonanta Guvernului nr. 94/2004 privind reglementarea unor masuri financiare, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 803 din 31 august 2004, aprobata cu modificari prin Legea nr. 507/2004, care nu este incorporat in textul republicat al Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 28/1999: 
    "Art. XII. - Prezenta sectiune intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2005, cu exceptia prevederilor art. X pct. 2 referitoare la art. 2 lit. t), care intra in vigoare la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante." 
    (Conform art. XXXX, ordonanta a intrat in vigoare la 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.)

    sursa: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_9793/p_1/OUG-nr-28-1999-privind-obligatia-operatorilor-economici-de-a-utiliza-aparate-de-marcat-electronice-fiscale-actualizata-la-3092007.html#ixzz1vQlZQD7q

    vineri, 18 mai 2012

    Regimul fiscal aplicat veniturilor din arendare


     De la 1 ianuarie 2012, contribuabilii, persoane fizice care realizează venituri din arendarea bunurilor agricole din patrimoniu personal, au obligaţia înregistrării contractelor de arendă/rapoartelor juridice la organul fiscal în raza căruia au domiciliul în termen de 15 zile de la încheierea acestora.
    De asemenea, contribuabilii sunt obligaţi să precizeze în scris în contractul/raportul juridic modalitatea de impunere a venitului net, cote forfetare sau sistem real.

    Declararea veniturilor din arendă
    Veniturile din arendă realizate în anul 2011 se vor declara şi plăti conform legislaţiei în vigoare până la 31.12.2011. Declararea se va face în formularul 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România” cu termen de depunere 25 mai 2012, iar plata impozitului se va efectua pe baza formularului 250 „Decizie de impunere anuală pentru veniturile realizate din România de persoanele fizice” în termen de 60 de zile de la confirmarea primirii deciziei.
    În contractele de arendă aflate în derulare la data de 1 ianuarie 2012, contribuabilii sunt obligaţi să-şi exercite în scris opţiunea privind modalitatea de impunere aleasă (cota forfetară sau sistemul real) prin încheierea unui act adiţional înainte de efectuarea primei plăţi, act adiţional care trebuie să fie înregistrat la organul fiscal în termen de 15 zile de la încheiere.
    Venitul brut realizat din activitatea de arendare se stabileşte pe baza raportului juridic/contractului încheiat între părţi şi reprezintă totalitatea sumelor în bani încasate şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură primite.
    În cazul în care arenda se exprimă în natură, evaluarea în lei se va face pe baza preţurilor medii ale produselor agricole, stabilite prin hotărâri ale consiliilor judeţene.

    Determinarea impozitului prin metoda cotei forfetare
    Venitul net din arendă se stabileşte la fiecare plată prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut.
    Impozitul pe veniturile din arendă se calculează prin reţinere la sursă de către plătitorii de venit (arendaşii) la momentul plăţii venitului, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net, impozitul fiind final.
    Impozitul calculat şi reţinut pentru veniturile din arendă se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost reţinut şi se declară în formularul 100 „Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat” la rândul 11 „Impozit pe venituri din arendă” de către plătitorul de venit care poate fi: persoană fizică neautorizată; persoană fizică autorizată/ întreprindere individuală/ întreprindere familială; persoană juridică. Declararea şi plata acestui impozit se face pe baza CNP-ului sau codului fiscal în funcţie de forma de organizare a arendaşului.
    Persoanele fizice care obţin venituri din arendă şi pentru care impozitarea se face prin metoda cotei forfetare, nu au obligaţia depunerii formularului 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România”.

    Determinarea impozitului prin modalitatea de impunere în sistem real
    Contribuabilii care realizează venituri din arendare şi au optat în contractul încheiat pentru determinarea venitului net în sistem real, nu datorează plăţi anticipate în cursul anului în contul impozitului pe venit. Aceştia au obligaţia depunerii formularului 200 „Declaraţie privind veniturile realizate din România” până la 25 mai a anului următor anului de realizare a venitului în care vor menţiona veniturile realizate şi cheltuielile efectuate conform evidenţei în partidă simplă pe care au obligaţia de a o conduce în baza Ordinului ministrului Finanţelor Publice nr. 1.040/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea şi conducerea evidenţei contabile în partidă simplă de către persoanele fizice care au calitatea de contribuabil în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal.
    Plata impozitului se va efectua în termen de 60 de zile de la confirmarea primirii formularului 250 „Decizie de impunere anuală pentru veniturile realizate din România de persoanele fizice”, formular emis de organul fiscal ulterior prelucrării Declaraţiei 200.
     sursa:www.finantevalcea.ro

    Contribuabilii scutiţi de la plata impozitului pe profit


    Contribuabilii care beneficiază de scutire la plata impozitului pe profit, prevăzuţi la art. 15 din Codul Fiscal, sunt:
    1. Trezoreria Statului;
    2. instituţiile publice. Instituţiile publice sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru fondurile publice, pentru veniturile proprii şi disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare;
    3. microîntreprinderile care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile Titlului IV indice 1 din Codul Fiscal;
    4. fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
    5. cultele religioase. Această categorie beneficiază de scutire pentru următoarele categorii de venituri: venituri obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit legii, venituri obţinute din chirii, alte venituri obţinute din activităţi economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiţia ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent şi/sau în anii următori, pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a lăcaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor.
    6. instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
    7. Asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din activităţi economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune;
    8. Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
    9. Fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii;
    10. Banca Naţională a României;
    11. Fondul de garantare a pensiilor private, înfiinţat potrivit legii;
    12. organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale. Aceşti contribuabili sunt scutiţi de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri:
    - cotizaţiile şi taxele de înscriere ale membrilor;
    - contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;
    - taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;
    - veniturile obţinute din vize, taxe şi penalităţi sportive sau din participarea la competiţii şi demonstraţii sportive;
    - donaţiile şi banii sau bunurile primite prin sponsorizare;
    - dividendele şi dobânzile obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din venituri scutite;
    - veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole;
    - resursele obţinute din fonduri publice sau din finanţări nerambursabile;
    - veniturile realizate din acţiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferinţe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora;
    - veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizaţiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică;
    - veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, realizate de organizaţiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare şi funcţionare, din domeniul culturii, cercetării ştiinţifice, învăţământului, sportului, sănătăţii, precum şi de camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale.
    Atenţie!
    Sunt considerate venituri din reclamă şi publicitate veniturile obţinute din închirieri de spaţii publicitare pe clădiri, terenuri, tricouri, cărţi, reviste, ziare etc. Nu se includ în această categorie veniturile obţinute din prestări de servicii de intermediere în reclamă şi publicitate.
    - sumele primite ca urmare a nerespectării condiţiilor cu care s-a făcut donaţia/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizaţiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului şi obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz;
    - veniturile realizate din despăgubiri de la societăţile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică;
    - sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit prevederilor referitoare la impozitul pe venit (2% din impozitul anual).
    Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit şi pentru veniturile din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.
    De acelaşi regimul fiscal de scutire aplicabil organizaţiilor nonprofit beneficiază şi persoanele juridice care sunt constituite şi funcţionează potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare.
    Important!
    Organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale datorează impozit pe profit pentru partea din profitul impozabil ce corespunde veniturilor, altele decât cele scutite sau cele din activităţi economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal şi care să nu depăşească 10% din veniturile totale scutite, impozit calculat prin aplicarea cotei 16% asupra profitului impozabil.
    Pentru determinarea profitului impozabil, organizaţiile nonprofit, organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale trebuie să aibă în vedere următoarele reguli:
    a) se stabilesc veniturile neimpozabile pentru care sunt scutite de la plata impozitului potrivit art. 15 alin (2) din Codul Fiscal;
    b) se determină veniturile neimpozabile care se încadrează în limitele prevăzute la art. 15 alin. (3) din Codul Fiscal, prin parcurgerea următorilor paşi:
    1. calculul echivalentului în lei a 15.000 euro prin utilizarea cursului mediu de schimb valutar EUR/ROL comunicat de Banca Naţională a României pentru anul fiscal respectiv;
    2. calculul valorii procentului de 10% din veniturile neimpozabile;
    3. stabilirea veniturilor neimpozabile ca fiind valoarea cea mai mică dintre sumele stabilite la paşii menţionaţi anterior;
    c) se stabilesc veniturile neimpozabile prin adunarea sumelor de la lit. a) şi b);
    d) se determină veniturile impozabile prin scăderea din totalul veniturilor a celor neimpozabile;
    e) se calculează profitul impozabil corespunzător veniturilor impozabile, avându-se în vedere următoarele:
    (i) stabilirea cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor impozabile pentru care este necesară utilizarea de către contribuabil a unor chei corespunzătoare de repartizare a cheltuielilor comune;
    (ii) stabilirea valorii deductibile a cheltuielilor efectuate în scopul realizării veniturilor impozabile, luându-se în considerare prevederile art. 21 din Codul Fiscal referitoare la deductibilitatea acestor cheltuieli;
    (iii) stabilirea profitului impozabil ca diferenţă între veniturile impozabile şi cheltuielile deductibile stabilite;
    f) se calculează impozitul pe profit prin aplicarea cotei de impozitare asupra profitului impozabil.
    De reţinut!
    Sunt venituri impozabile la determinarea impozitului pe profit veniturile realizate de organizaţiile nonprofit din transferul sportivilor.
    *
    Baza legală: Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927/23.12.2003; Hotărârea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112/06.02.2004.
     sursa: www.finantevalcea.ro

    Impunerea veniturilor realizate de zilieri


    Beneficiarul-angajatorul care utilizează zilieri în activitatea cu caracter ocazional din domeniile: agricultură, vânătoare şi pescuit; silvicultură, exclusiv exploatări forestiere; piscicultură şi acvacultură; pomicultură şi viticultură; apicultură; zootehnie; spectacole, producţii cinematografice şi audiovizuale, publicitate, activităţi cu caracter cultural; manipulări de mărfuri; activităţi de întreţinere şi curăţenie, au obligaţia:
    - să înfiinţeze Registrul de evidenţă a zilierilor şi să-l păstreze la sediu;
    - să-l completeze înainte de începerea activităţii şi prezentarea organelor de control abilitate;
    - să prezinte lunar până cel târziu la data de 5 a fiecărei luni către inspectoratul de muncă unde îşi are sediu un extras al Registrului de evidenţă a zilierilor.
    Veniturile realizate de zilieri sub forma remuneraţiei zilnice pe fiecare beneficiar de lucrări este venit asimilat salariilor, pentru care se datorează impozit în cotă de 16%. Nu se datorează contribuţii sociale obligatorii nici de către zilier, nici de către beneficiar. Calculul şi reţinerea impozitului pe venituri din salarii datorat se efectuează de către beneficiarii de lucrări la data fiecărei plăţi a remuneraţiei brute zilnice.
    Virarea la bugetul de stat a impozitului calculat şi reţinut de fiecare beneficiar de lucrări se va efectua până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri.
    Declararea impozitului pe venituri din salarii se face în formularul 112, Anexa 1 Creanţe fiscale - rândul 01, cod 602, „Impozit pe veniturile din salarii”, cumulându-se, după caz, cu celelalte impozite pe venituri din salarii, fără completarea pentru zilieri a celorlalte anexe din declaraţie.
    De reţinut! Activitatea desfăşurată de zilieri nu conferă acestora calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, sistemul asigurărilor sociale pentru şomaj şi nici în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Zilierii vor putea încheia, opţional, o asigurare de sănătate şi/sau de pensie.
    *
    Baza legală: Legea nr. 52/2011, privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 276/20.04.2011; Ordinul ministrului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale nr. 1.439/29.04.2011 şi Ordinul ministrului Finanţelor Publice nr. 1.930/28.04.2011, pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300/02.05.2011.
     sursa:www.finantevalcea.ro

    vineri, 11 mai 2012

    Regimul TVA la vanzarea constructiilor

    Ca si in cazul terenurilor, si in cazul cedarii unei constructii, se pune problema daca operatiunea pe care o veti realiza intra in sfera de impozitare a TVA. Codul fiscal (art.141, alin. 2, lit. f) prevede ca livrarea de constructii/parti de constructii si a terenurilor pe care acestea sunt construite reprezinta o operatiune scutita de TVA. Insa, trebuie sa parcurgeti cu atentie prevederile fiscale aplicabile, deoarece aceasta scutire nu se aplica in cazul tuturor constructiilor. Astfel, scutirea nu se aplica in cazul livrarii constructiilor noi sau a partilor de constructii noi. 

    Pentru a aplica tratamentul corespunzator din punct de vedere al TVA, este bine sa cunoasteti o serie de definitii. 

    Astfel, constructia reprezinta orice structura fixata in sau pe pamant. 

    O constructie noua cuprinde si orice constructie transformata sau parte transformata a unei constructii, in situatia in care costul transformarii se ridica la minimum 50% din valoarea de piata a constructiei sau a partii din constructie, asa cum reiese dintr-un raport de expertiza, exclusiv valoarea terenului, ulterior transformarii. Livrarea unei constructii noi sau a unei parti din aceasta este acea livrare efectuata cel tarziu pana la data de 31 decembrie a anului urmator anului primei ocupari ori utilizari a constructiei sau a unei parti a acesteia, dupa caz, in urma transformarii. Astfel, daca ati definitivat lucrarile si ati receptionat o constructie in cursul anului 2012, livrarile efectuate in anii 2012 si 2013 intra in sfera de impozitare a TVA deoarece constructia este considerata noua, iar pentru livrarile efectuate incepand cu anul 2014 se poate aplica scutirea de TVA.

    Data primei ocupari este data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a constructiei sau a unei parti din constructie. In cazul unei constructii realizate in regie proprie, data primei ocupari este data documentului pe baza caruia constructia sau partea din constructie este inregistrata in evidentele contabile drept imobilizare corporala. Daca vindeti o constructie inainte de data primei ocupari, se considera ca ati livrat o constructie noua si trebuie sa colectati TVA. 

    Data primei utilizari este folosita in cazul constructiilor care au suferit transformari de natura celor prezentat mai sus. Prin data primei utilizari se intelege data semnarii de catre beneficiar a procesului-verbal de receptie definitiva a lucrarilor de transformare a constructiei in cauza sau a unei parti a constructiei. In cazul lucrarilor de transformare in regie proprie a unei constructii sau a unei parti din constructie, data primei utilizari a bunului dupa transformare este data documentului pe baza caruia este majorata valoarea constructiei sau a unei parti din constructie cu valoarea transformarii respective.

    Atentie! Daca la vanzarea unei constructii ati optat pentru scutirea de TVA si ati avut dreptul la deducerea integrala sau partiala a TVA aferente achizitiei sau constructiei bunului respectiv, veti ajusta TVA dedusa, daca bunul se mai afla in cadrul perioadei de ajustare. Nu este corect ca pe toata perioada in care ati executat lucrari de constructii sa va deduceti TVA la materiale sau la diverseservicii primite de la terti in legatura cu imobilul, iar la cedarea acestuia sa nu colectati TVA. 



    Nu sunteti obligati ca la livrarea unui bun imobil sau a unei parti a acestuia sa aplicati scutirea de TVA. Aceasta este o facilitate de care puteti dispune. Orice persoana impozabila poate opta pentru taxarea acestor operatiuni pe baza unei notificari depuse la organele fiscale competente in care trebuie sa precizati bunurile imobile pentru care doriti sa aplicati TVA. Apoi, pentru ca beneficiarul (cumparatorul) sa isi poata deduce TVA, trebuie sa ii transmiteti si acestuia o copie dupa notificarea depusa.

    Aceasta optiune de taxare o puteti exercita si numai pentru o parte a bunurilor respective, caz in care trebuie sa identificati cu exactitate aceasta parte care va fi vanduta in regim de taxare si sa o inscrieti in notificarea depusa la organele fiscale. Daca ulterior depunerii notificarii, doriti sa renuntati la optiunea de taxare, in cazul in care livrarea bunului nu a avut loc, veti transmite o instiintare scrisa in acest sens organelor fiscale competente.

    Chiar daca depuneti notificarea cu intarziere, aveti dreptul sa vindeti constructia sau terenul cu TVA, iar cumparatorul are dreptul sa isi deduca TVA aferenta. Dreptul de deducere la beneficiar poate fi exercitat la data la care intervine exigibilitatea TVA si nu la data primirii copiei de pe notificare. Trebuie sa stiti ca organele de inspectie fiscala va permit, in timpul desfasurarii unui control, depunerea de notificari pentru taxarea acestor operatiuni, daca ati aplicat regimul de taxare, dar nu ati depus notificare, indiferent daca inspectia fiscala are loc la persoana impozabila care a realizat aceste operatiuni sau la beneficiarul operatiunilor.

    Iata in continuare un model de notificare, daca doriti sa aplicati regimul de taxare cu TVA in cazul terenurilor neconstruibile si a constructiilor care nu sunt incadrate in categoria celor noi.



    In ceea ce priveste cota de TVA pe care ar trebui sa o utilizati, este de urmarit daca aplicati cota standard de 24% asupra bazei de impozitare sau cota redusa de 5%, care poate fi folosita doar pentru anumite categorii de locuinte si cu respectarea unor conditii stricte. Regimul mentionat este valabil si in cazul terenului pe care locuintele sunt construite, acesta incluzand si amprenta la sol a locuintelor. 

    Astfel, cota redusa de 5% o puteti aplica in cazul livrarii de:
    • cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept camine de batrani si de pensionari;
    • cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii si centre de recuperare si reabilitare pentru minori cu handicap;
    • cladiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, catre primarii in vederea atribuirii de catre acestea cu chirie subventionata unor persoane sau familii a caror situatie economica nu le permite accesul la o locuinta in proprietate sau inchirierea unei locuinte in conditiile pietei;
    • locuinte care au o suprafata utila de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodaresti si o valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, care nu depaseste suma de 380.000 lei, exclusiv TVA, achizitionate de orice persoana necasatorita sau familie. Suprafata terenului pe care este construita locuinta, precum si suprafata utila a locuintei, trebuie sa fie inscrise in documentatia cadastrala anexata la actul de vanzare-cumparare incheiat intre parti.
    In primele trei situatii prezentate mai sus, cota redusa de TVA de 5% se aplica inclusiv pentru terenul pe care sunt construite cladirile respective. Pentru ca vanzatorul sa poata utiliza cota redusa de 5%, cumparatorul trebuie sa puna la dispozitia vanzatorului, inainte sau in momentul livrarii cladirii, o declaratie pe propria raspundere, autentificata de un notar, din care sa rezulte ca va utiliza aceste cladiri conform destinatiei prevazute de lege. Aceasta declaratie va fi pastrata de vanzator pentru a justifica aplicarea cotei reduse de TVA de 5%. 

    Prin locuinta se intelege constructia alcatuita din una sau mai multe camere de locuit, cu dependintele, dotarile si utilitatile necesare, care, la data livrarii, satisface cerintele de locuit ale unei persoane sau familii.

    Suprafata utila a locuintei este suma tuturor suprafetelor utile ale incaperilor. Ea cuprinde: camera de zi, dormitoare, bai, WC, dus, bucatarie, spatii de depozitare precum si spatiile de circulatie din interiorul locuintei. Suprafata utila nu include: suprafata logiilor si a balcoanelor, pragurile golurilor de usi, ale trecerilor cu deschideri pana la 1 metru, nisele de radiatoare, suprafatele ocupate de sobe si cazane de baie, in cazul in care incalzirea se face cu sobe, precum si rampa, mai putin palierele, in cazul locuintelor duplex. 

    Anexele gospodaresti reprezinta constructiile cu caracter definitiv sau provizoriu, al caror scop este sa adaposteasca activitati specifice, complementare functiunii de locuire, care, prin amplasarea in vecinatatea locuintei, alcatuiesc impreuna cu aceasta o unitate functionala distincta. In categoria anexelor gospodaresti, de regula in mediul rural, sunt cuprinse: bucatarii de vara, grajduri pentru animale mari, patule, magazii, depozite si altele asemenea. Sunt asimilabile notiunii de anexe gospodaresti si garajele, serele, piscinele si altele asemenea.

    Puteti aplica aceasta cota redusa de 5% numai in cazul locuintelor care in momentul vanzarii pot fi locuite ca atare si daca terenul pe care este construita locuinta nu depaseste suprafata de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuintei, in cazul caselor de locuit individuale. In cazul imobilelor care au mai mult de doua locuinte, cota indiviza a terenului aferent fiecarei locuinte nu poate depasi suprafata de 250 mp, inclusiv amprenta la sol aferenta fiecarei locuinte. In calculul suprafetei maxime de 250 mp, veti cuprinde si suprafetele anexelor gospodaresti, precum si cotele indivize din orice alte suprafete dobandite impreuna cu locuinta, chiar daca acestea se afla la numere cadastrale diferite.

    Orice persoana necasatorita sau familie poate achizitiona o singura locuinta cu cota redusa de 5%. Acest fapt inseamna ca puteti livra o locuinta cu TVA de 5% unei persoane necasatorite daca aceasta nu a mai detinut sau nu detine nicio locuinta in proprietate pe care sa o fi achizitionat cu cota de 5%. De asemenea, in cazul familiilor, sotul sau sotia trebuie sa nu fi detinut si sa nu detina, fiecare sau impreuna, nicio locuinta in proprietate pe care a/au achizitionat-o cu cota de 5%.

    In vederea taxarii cu 5% a livrarii locuintelor, nu uitati sa solicitati cumparatorului, inainte sau in momentul livrarii bunului imobil, o declaratie pe propria raspundere, autentificata de un notar, din care sa rezulte ca beneficiarul este la prima lui locuinta achizitionata cu cota de 5%. Asadar, atentie. Nu este vorba de prima sa locuinta. Cumparatorul mai poate detine si alte locuinte, atat timp cat le-a achizitionat cu cota standard de 19% sau 24%, in functie de data achizitiei. Trebuie sa pastrati aceasta declaratie pentru justificarea aplicarii cotei reduse de TVA de 5%, in cazul unei inspectii fiscale.

    Puteti utiliza cota redusa de 5% inclusiv pentru avansurile primite aferente livrarilor de locuinte descrise anterior, daca din contractele incheiate rezulta ca la momentul livrarii vor fi indeplinite toate conditiile impuse de Codul fiscal si sunteti in posesia declaratiei pe propria raspundere a cumparatorului.

    Daca in momentul facturarii unui avans ati utilizat cota standard de 24%, deoarece nu ati primit de la cumparator declaratia pe propria raspundere sau din alte motive obiective, la livrarea bunului imobil puteti efectua regularizarile necesare in vederea aplicarii cotei reduse de 5%, daca toate conditiile impuse de legislatia fiscala sunt indeplinite la data livrarii.



    Atentie! 
    Daca livrati o locuinta unei persoane juridice, chiar daca indepliniti conditiile referitoare la suprafata si la valoare, trebuie sa aplicati cota standard de 24%. Facilitatea privind cota redusa de TVA de 5% este aplicabila doar in situatia in care cumparatorul este reprezentat de o persoana necasatorita sau de o familie care indeplineste(sc) conditiile impuse de Codul fiscal, pe care le-am prezentate anterior.

    Taxa pe valoarea adaugata se determina prin aplicarea cotei standard de 24% sau a cotei reduse de 5% asupra bazei de impozitare. Baza de impozitare a TVA este constituita din contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori prestator din partea cumparatorului.

    De multe ori insa, in cazul livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii direct catre populatie, pentru care nu este necesara emiterea unei facturi, pretul negociat include si TVA. La fel se procedeaza si in situatiile in care, prin natura operatiunii sau conform prevederilor contractuale, pretul include si TVA. In aceste cazuri, pentru a determina suma aferenta TVA, se aplica procedeul sutei marite, respectiv 24 x 100/124, in cazul cotei standard si 5 x 100/105, in cazul cotei reduse.

    Au existat o serie de cazuri in practica in care dezvoltatorii imobiliari au incheiat cu clientii lor contracte de vanzare-cumparare pentru un anumit pret, fara ca notarul sa precizeze daca acea suma include sau nu TVA. In urma verificarilor efectuate de organele fiscale, de multe ori s-a mers pe ideea ca suma din contract reprezinta baza de impozitare si la ea ar trebui sa se aplice TVA, in timp ce dezvoltatorii imobiliari su considerat ca pretul din contract include si TVA si au aplicat procedeul sutei marite. La un volum de tranzactii semnificative, pot aparea diferente destul de mari.



    Pentru inlaturarea oricarui dubiu si pentru interpretarea si aplicarea unitara a prevederilor legislatiei fiscale in toate cazurile similare, Comisia fiscala centrala a emis, in anul 2011, Decizia nr 2 care a fost publicata in Monitorul Oficial nr 278 din 20 aprilie 2011, prin care s-au adus o serie de precizari. Astfel, pentru livrarile taxabile de constructii si de terenuri, TVA colectata aferenta se determina in functie de vointa partilor rezultata din contracte sau alte mijloace de proba, dupa cum urmeaza:
    • prin aplicarea procedeului sutei marite, in cazul in care rezulta ca partile au convenit ca TVA este inclusa in contravaloarea livrarii;
    • prin aplicarea cotei de TVA la contravaloarea livrarii, in cazul in care rezulta ca:
    • partile au convenit ca TVA nu este inclusa in contravaloarea livrarii; sau
    • partile nu au convenit nimic cu privire la TVA.
    Daca sunteti intr-o astfel de situatie din care nu reiese foarte clar daca valoarea din contract include sau nu TVA, va sfatuiesc sa incheiati un act aditional cu clientul, prin care faceti precizarea ca suma din contractul semnat de ambele parti include sau nu include TVA, in functie de intentiile avute.

    sursa:: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_28724/Regimul-TVA-la-vanzarea-constructiilor.html#ixzz1uZdE5btW

    Pierderea " pasiunii inițiale' poate fi o problemă majoră de motivație

    Din cauza mediului de afaceri, a fiscalități, a lipsei de personal, am observat la unii din clienții noștri pierderea motivației. După păre...