Blog dedicat informarii clientilor Velcont.Surse principale: www.avocatnet.ro , www.contabilul.manager.ro , www.fiscalitate.ro , www.portalcontabilitate.ro , www.cabinetexpert.ro , www.anaf.ro ,presa de specialitate diverse surse din televiziune si presa scrisa.Blogul este administrat de VPDC@Velcont .com s.r.l. o firma de prelucrarea informatica a datelor contabile.

Faceți căutări pe acest blog

Se încarcă...

marți, 19 iulie 2016

Anularea codului de inregistrare in scopuri de TVA consecinte.

O societatea  al carui cod de TVA a fost anulat din oficiu, suporta consecintele fiscale reglementate prin art. 11 " Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal " alin. (1^3) in sensul ca nu beneficiaza de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente achizitiilor efectuate, dar este obligata sa plateasca TVA colectata pentru operatiunile taxabile realizate in perioada in care figureaza cu cod TVA anulat.
Pentru operatiunile realizate in aceasta perioada, societatea depune, lunar, un formular cod 311 "Declaratie privind taxa pe valoarea adaugata colectata, datorata de catre persoanele impozabile al caror cod de inregistrare in scopuri de taxa pe valoarea adaugata a fost anulat conform art. 153 alin. (9) lit. a) - e), lit. g) sau lit. h) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal" pentru suma TVA colectata, dar fara a mai depune declaratia informativa cod 394 pentru operatiunile respective, chiar daca au loc tranzactii cu persoane impozabile inregistrate in scopuri de TVA.

luni, 4 iulie 2016

Impozitul forfetar sau impozitul specific se aplica din 2017.

Incepand cu 1 ianuarie 2017 se va aplica o noua forma de impozit forfetar. Proiectul nu este nou, in conditiile in care inca de acum doi ani se dorea de catre Ministerul Finantelor avea in plan reintroducerea impozitului forfetar, insa de la inceputul anului in curs. Exceptia care se aplica initial si care tinea cont de cifra de afaceri si de numarul de salariati nu se mai aplica.
"Legea a fost ceruta de intreg spectrul industriei de turism din Romania pentru a simplifica modalitatea de raportare, conformare voluntara, respectiv controlul din partea autoritatilor publice. Salutam adoptarea acestui tip de impozitare, mai modern, axat pe baza unor modele de buna practica la nivelul altor tari europene.
In egala masura, trebuie sa fim foarte atenti ca implementarea acestei masuri sa fie una simpla si sa se asigure ca intreprinderile mici si mijlocii nu sunt dezavantajate in raport cu marii operatori din turism", a declarat Florin Jianu, presedinte CNIPMMR.
Vor plati impozit specific din 2017 firmele care au inscrisa ca activitate principala sau secundara, la final de 2016, una dintre urmatoarele activitati corespunzatoare codurilor CAEN:
5510 - "Hoteluri si alte facilitati de cazare similare";
5520 - "Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata";
5530 - "Parcuri pentru rulote" campinguri si tabere’’;
5590 - "Alte servicii de cazare";
5610 - "Restaurante’’;
5621 - "Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente";
5629 - "Alte servicii de alimentatie n.c.a.";
5630 - "Baruri si alte activitati de servire a bauturilor".
Se plateste astfel de catre firme noul tip de impozit indiferent de cifra de afaceri sau de numarul de angajati. Singura exceptie o reprezinta firmele care se afla in stare de lichidare.
Retineti, totodata, ca daca pe parcursul unui an se intra in inactivitate temporara inscrisa in Registrul Comertului, firma va plati impozit conform sistemului de impunere specific si nu va mai datora impozitul specific incepand cu semestrul urmator. In schimb, in cazul in care inactivitatea inceteaza in cursul anului, se aplica impozit specific incepand cu semestrul urmator celui in care inceteaza perioada de inactivitate.
De asemenea, conform proiectului, societatile cu mai multe unitati vor putea determina impozitul specific anual prin insumarea impozitului specific aferent fiecarei unitati calculat conform formulei corespunzatoare codului CAEN.

In cazul in care se doreste schimbarea sistemului de impozitare, persoanele juridice platitoare de impozit pe profit/impozit pe veniturile microintreprinderilor vor transmite organelor fiscale teritoriale aplicarea impozitului specific pana la data de 31 martie inclusiv a anului pentru care se plateste impozitul specific.
Daca la 31 decembrie inclusiv unitatile nu mai indeplinesc conditiile obligatorii pentru plata impozitului specific, au obligatia de a comunica organelor fiscale teritoriale iesirea din acest sistem de impunere pana la data de 31 martie inclusiv a anului urmator.

MOD DE CALCUL SI EXEMPLE
Incepand din 2017, aceasta forma noua de impozit forfetar nu mai tine cont de cifra de afaceri sau de numarul de salariati, ci de suprafata utila si de locatia afacerii care va fi astfel impozitata. Daca in suprafata utila sunt inscrise si gradini sau terase, acestea se vor supune modului de calcul pe care il prezentam mai jos, in formula redata de Startupcafe.ro:

Calcul impozit forfetar pentru restaurante

Exista 3 coduri CAEN vizate de formula de calcul a impozitului specific:
5610 – "Restaurante”,
5621 – "Activitati de alimentatie (catering) pentru evenimente”,
5629 – "Alte servicii de alimentatie n.c.a.”.

Formula de calcul pleaca de la un impozit standard de 1400 de lei pe an la care se adauga un set de factori:
"- rangul localitatii (cu cat localitatea este mai mare cu atat impozitul e mai ridicat)
- suprafata utila (cu cat suprafata e mai mare cu atat impozitul e mai mare
- sezonalitatea (coeficient care reduce impozitul dar nu in functie de perioada anului ci in functie de rangul localitatii)
- un coeficient fix de reducere pentru spatiul tehnic (0.9)"
Municipiu
Zona A - 12,5
Zona B - 10
Zona C - 8
Zona E - 4
Cand se plateste impozitul specific?
Impozitul specific se achita in doua transe anuale:
- 50% din suma pentru semestrul I pana la 25 iulie inclusiv (prima plata, in 2017)
- 50% din suma pentru semestrul II pana la 25 ianuarie inclusiv (plata in 2018)
Exemple calcul date de initiatorul legii:
- un restaurant de 100 de metri patrati din zona B a municipiului Bucuresti ar avea de platit 15.120 de lei pe an. Acest impozit se calculeaza pe baza unei formule care are mai multe variabile printre care sezonalitate, spatiu tehnic, gradul de ocupare, gradul de incadrare a unitatii in localitatea respectiva;
- un bar sau o cafenea de 70 de metri patrati din zona A a Bucurestiului ar plati impozit de 8.060 de lei pe an,
- un hotel de 3 stele cu 100 de locuri de cazare din zona A a municipiului Brasov ar avea de platit 24.400 de lei pe an
- unei pensiuni de trei margarete si 50 de locuri de cazare din zona A a statiunii Predeal i-ar reveni un impozit de 4.400 de lei pe an"

Concediului pentru creşterea copilului incepand din 04.07.2016

Persoanele care, în ultimii doi ani (faţă de un an, cât se prevede acum) de dinaintea naşterii copilului, au obţinut venituri impozabile timp de minimum 12 luni vor beneficia de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la trei ani. În plus, spre deosebire de regulile actuale, vor putea să ceară intrarea în concediu şi persoanele care câştigă bani din silvicultură şi piscicultură.
"Persoanele care, în ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului, au realizat timp de cel puţin 12 luni venituri din salarii şi asimilate salariilor, venituri din activităţi independente, venituri din activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, denumite în continuare venituri supuse impozitului, beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi de o indemnizaţie lunară", scrie în noul act normativ.
În afară de banii obţinuţi din salarii, activităţi independente, activităţi agricole, silvicultură şi piscicultură, cele 12 luni de venituri necesare anterior naşterii copilului vor putea fi constituite integral şi din perioade în care, de exemplu, solicitanţii au beneficiat de şomaj, concediu medical, pensie de invaliditate sau concediu fără plată pentru creşterea copilului.
În prezent, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, condiția este de a realiza venituri în ultimul an anterior nașterii, iar părinţii trebuie să opteze ori pentru concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap), ori pentru concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani. Astfel, de la 1 iulie, părinţii vor beneficia de o durată unică a concediului de creştere.

Indemnizaţia va putea fi mai mare decât în prezent

În ceea ce priveşte indemnizaţia lunară, aceasta va avea în continuare un cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în 12 luni din ultimii doi ani, însă aceasta va avea doar limită minimă, nu şi maximă, ca în momentul de faţă. "Indemnizaţia lunară (...) se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii doi ani anteriori datei naşterii copilului, şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată", prevede Legea nr. 66/2016. În acest fel, parlamentarii sunt de părere că se va asigura un sprijin real pentru creşterea şi îngrijirea copiilor.
Dispoziţiile legale actuale stabilesc că indemnizaţia are un cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni şi limitele minime şi maxime sunt raportate la indicatorul social de referinţă (ISR - care momentan are un cuantum de 500 de lei). Mai exact, pentru concediul de creştere până la vârsta de un an (respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap), indemnizaţia lunară este de cel puţin 1,2 ISR şi cel mult 6,8 ISR (adică minimum 600 de lei şi maximum 3.400 de lei), iar pentru concediul de creştere până la vârsta de doi ani, indemnizaţia lunară este de cel puţin 1,2 ISR şi cel mult 2,4 ISR (adică minimum 600 de lei şi maximum 1.200 de lei).
Noua lege se va aplica începând din data de 1 iulie (după creşterea salariului minim de la 1.050 la 1.250 de lei), ceea ce înseamnă că indemnizaţia va avea un cuantum minim de 1.062,5 lei. În ceea ce privește indemnizația maximă, aceasta ar putea să fie, în anumite cazuri, chiar mai mare de 3.400 de lei.
De asemenea, trebuie menționat că nivelul indemnizaţiei va fi majorat, potrivit actului care va intra în vigoare la 1 iulie, cu 1.062,5 lei pentru fiecare copil născut dintr-o sarcină gemelară, de tripleţi sau multipleţi, începând cu al doilea copil provenit dintr-o astfel de naştere.

Se majorează şi stimulentul de inserție

Cei care se află în concediul pentru creşterea copilului şi aleg să revină la muncă înainte de terminarea acestuia au dreptul la o sumă lunară denumită stimulent de inserţie, care se acordă la cerere. Din prima zi a lunii iulie, cuantumul stimulentului de inserţie va fi, de asemenea, majorat.
Concret, părinţii aflaţi în concediul de creştere care vor opta pentru o revenire mai rapidă în câmpul muncii vor primi în fiecare lună un stimulent de inserţie în cuantum de 50% din indemnizaţia minimă aferentă concediului, adică o sumă de 531,25 lei.
"Persoanele care, în perioada în care sunt îndreptăţite să beneficieze de concediul pentru creşterea copilului (...), obţin venituri supuse impozitului (...) au dreptul la un stimulent de inserţie în cuantum lunar de 50% din cuantumul minim al indemnizaţiei (de creştere - n. red.)", va dispune, de mâine, OUG nr. 111/2010, actul care reglementează acest drept. În prezent, stimulentul de inserţie are un cuantum lunar de500 de lei.
În momentul de faţă, stimulentul de inserţie se acordă:
  • pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani, pentru persoanele care sunt în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an, dacă acestea obţin venituri impozabile înainte de împlinirea de către copil a vârstei deun an;
  • pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani, pentru persoanele care sunt în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, dacă acestea obţin venituri impozabile după împlinirea de către copil a vârstei de un an;
  • oricând, pentru toată perioada, pentru persoanele care beneficiază de concediul pentru creşterea copilului cu handicap în vârstă de până la trei ani.
De mâine, potrivit noilor dispoziții legale, părinţii care obţin venituri impozabile cu minimum 60 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de doi ani (respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap) vor putea beneficia de prelungirea perioadei de acordare a stimulentului până la împlinirea vârstei de trei ani (respectiv patru ani). În caz contrar, dreptul se va acorda doar până la vârsta de doi ani (respectiv trei ani). 
Important! Indemnizaţia aferentă concediului pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie nu se pot cumula. Astfel, în cazul persoanelor care beneficiază de indemnizaţie şi cer stimulentul, plata primului drept se suspendă. De mâine, persoanele care deja primesc stimulentul de inserţie se vor putea bucura de recalcularea acestuia. Mai multe detalii despre acordarea stimulentului de inserție începând cu data de 1 iulie găsiți în acest articol

Oricare dintre părinți poate cere intrarea în concediu

La fel ca în prezent, oricare dintre cei doi părinţi ai copilului va putea să ceară, de la 1 iulie, intrarea în concediul de creştere, precum şi plata stimulentului de inserţie.
Mai precis, indemnizația lunară pentru concediul de creștere poate fi primită de oricare dintre cei doi părinţi fireşti ai copiluluipentru fiecare naştere, prevede OUG nr. 111/2010, în măsura în care sunt îndeplinite condiţiile legale de acordare. Solicitanţii concediului şi indemnizaţiei trebuie să îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiţii:
  • să fie cetăţeni români, cetăţeni străini sau apatrizi (fără cetăţenie);
  • să aibă domiciliul/reşedinţa pe teritoriul României;
  • să locuiască în România împreună cu copilul/copiii pentru care solicită drepturile şi să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acestuia/acestora.
Trebuie menționat faptul că, în situația în care ambii părinţi îndeplinesc condiţiile pentru acordarea concediului de creştere, cel puţin o lună din perioada totală a concediului trebuie să fie alocată persoanei care n-a solicitat acest drept. Cu alte cuvinte, dacă mama intră în concediul de creştere, tatăl este obligat să stea şi el în concediu, în locul mamei, cel puţin o lună. Menționăm că, de la 1 iulie, dacă tatăl nu va cere să intre în concediul de cel puţin o lună, mama va putea să opteze pentru un concediu fără plată.
Atenție! Până la 30 iunie, beneficiarii cu drepturile stabilite de minimum şase luni sunt obligaţi să-şi plătească impozitele şi taxele locale pentru bunurile deţinute în proprietate. În caz contrar, plata indemnizaţiei lunare se suspendă. Totuşi, această condiţie obligatorie se va elimina de la 1 iulie.
Indemnizaţia lunară aferentă concediului pentru creşterea copilului este acordată în baza unei cereri, care trebuie să fie însoţită de mai multe documente, după cum urmează:
  • copia actului de identitate al solicitantului şi a certificatului de naştere al copilului pentru care se solicită dreptul ori, după caz, de livretul de familie, certificate pentru conformitate cu originalul de către persoana care primeşte documentele;
  • actele doveditoare privind calitatea solicitantului şi relaţia acestuia cu copilul/copiii pentru care solicită dreptul, după caz;
  • actele doveditoare care să ateste veniturile obţinute în ultimele 12 luni înainte de data naşterii copilului;
  • dovada eliberată de angajator sau organele competente privind veniturile realizate;
  • dovada privind suspendarea activităţii pentru perioada în care se solicită concediul pentru creşterea copilului;
  • orice alte documente care să ateste îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate.
Atât cererea de concediu şi indemnizaţie, cât şi actele doveditoare se depun la primăria localităţii pe raza căreia solicitantul îşi are domiciliul/reşedinţa. Într-un comunicat de presă remis redacţiei noastre, referitor la modificarea normelor de aplicare a OUG nr. 111/2010, Guvernul a subliniat că prezentarea în copie a documentelor justificative va fi de-ajuns, începând cu 1 iulie. Astfel, solicitanţii nu vor mai trebui să vină cu copii legalizate, verificarea copiilor simple urmând să se facă direct prin confruntarea cu actele originale.

În timpul concediului, părintele are dreptul să obțină anumite venituri

Părintele aflat în concediul pentru creşterea copilului are dreptul să obţină venituri impozabile fără ca plata indemnizaţiei să îi fie suspendată, însă doar în situația în care acestea nu depăşesc o limită anuală stabilită de OUG nr. 111/2010.
Concret, până la 30 iunie, plata indemnizaţiei nu se suspendă dacă părintele aflat în concediu realizează venituri impozabile, prin desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada respectivă, de maximum 3.000 de lei într-un an calendaristic. Această limită va creşte, începând cu data de 1 iulie, la 3.187,5 lei, întrucât aceasta nu va mai fi raportată la indicatorul social de referinţă ci la cuantumul minim al indemnizaţiei de creştere (mai precis, 1.062,5 lei x 3).
Totodată, suspendarea plăţii nu se aplică nici persoanei care "primeşte diverse sume în baza legii, a contractului colectiv de muncă sau a contractului individual de muncă, acordate în perioada concediului pentru creşterea copilului, altele decât cele rezultate din desfăşurarea efectivă a unei activităţi în perioada de concediu", nici persoanei care primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean (indiferent de nivelul acestora).
Atenţie! Plata indemnizaţiei va înceta cu ziua următoare celei în care copilul împlineşte vârsta de doi ani, respectiv de trei ani, în cazul copilului cu handicap.

Indemnizaţiile celor aflaţi deja în concediul de creştere vor fi recalculate

Legea care urmează să intre în vigoare de mâine se va aplica inclusiv părinților care se vor afla, la momentul respectiv, în concediul pentru creşterea copilului sau în plata stimulentului de inserţie, conform Legii nr. 66/2016, unele persoane urmând să se bucure de o recalculare.
Mai precis, persoanele aflate în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la un an (ori trei ani, în cazul copilului cu handicap) sau în plata stimulentului de inserţie, precum și în concediul fără plată pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani îşi vor putea modifica opţiunea în baza unei cereri şi a actelor cu care se dovedeşte suspendarea realizării veniturilor impozabile pentru perioada rămasă până la împlinirea de către copil a vârstei de doi ani (respectiv trei ani).
"Pentru persoanele care se află în concediul pentru creșterea copilului până la vârsta de 1 an și plata indemnizației lunare aferente, pentru prelungirea acordării drepturilor, cererea (...) se depune cu cel puțin 30 de zile înainte de împlinirea de către copil a vârstei de 1 an, dar nu mai devreme de 1 iulie 2016", scrie în Ordinul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) nr. 1099/2016, despre ale cărui prevederi AvocatNet.ro a scris pe larg la momentul publicării. 
Notă: Persoanele aflate în concediul fără plată sau cele care primesc stimulentul de inserţie vor putea depune cererea până la 1 august.
Potrivit normelor în vigoare, cererea completată și semnată, precum şi actele doveditoare pentru prelungirea sau reluarea concediului şi plata indemnizaţiei lunare, vor trebui depuse la agenţia teritorială pentru plăţi şi inspecţie socială care a plătit acest drept, după cum urmează:
  • prin prezentare directă la sediul agenţiei teritoriale;
  • prin serviciile poștale sau de curierat, în plic închis, la adresa agenției teritoriale, cu specificația „prelungire/reluare drepturi ICC";
  • prin transmitere în format electronic, scanat, la adresele de e-mail comunicate de agențiile teritoriale.
Referitor la părinţii aflaţi în concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la doi ani, modificarea cuantumului indemnizaţiei lunare se va face din oficiu, în baza documentelor folosite la acordarea acestui drept, prevede Legea nr. 66/2016.
Atenţie! Nivelul minim al indemnizaţiei de creştere şi noul cuantum al stimulentului de inserţie se vor acorda din oficiu începând cu drepturile aferente lunii iulie. Persoanele care la 1 iulie se află în plata stimulentului până la împlinirea de către copil a vârstei de doi, respectiv trei ani se vor bucura din oficiu de prelungirea acestui drept până la împlinirea vârstei de trei, respectiv patru ani.
Notă: Informaţii pe larg despre recalcularea indemnizaţiei de creştere şi a stimulentului de inserţie găsiţi aici.
sursa:

miercuri, 29 iunie 2016

Ce obligatii aveti dupa infiintarea unei SRL?

Dupa incheierea formalitatilor de la Registrul Comertului, urmeaza o noua serie de obligatii care trebuie indeplinite, pentru ca firma sa poata sa functioneze. Astfel, in cazul unei societati cu raspundere limitata, trebuie puse in practica anumite reguli de ordin juridic si contabil, pentru a pregati terenul pentru desfasurarea viitoarelor activitati.


1.Comanda - confectionare stampile – Original si copie dupa certificat de inregistrare, delegatie pentru reprezentantul firmei si copie dupa actul de identitate a acestuia.Cu toate ca firmele si PFA urile nu mai sunt obligate sa isi stampileze documentele incepand din 23 iulie 2015 .
2.Deschiderea contului bancar – In termen de 15 zile de la obtinerea certificatului de inregistrare, trebuie sa mergeti la banca cu toate actele in original (plus dosar cu copii xerox) si stampila societatii. Daca depasiti acest termen de 15 zile, banca isi rezerva dreptul de a va cere un certificat constatator la zi, ceea ce inseamna un nou drum la ORC, o noua taxa si o noua perioada de asteptare. La banca pentru deschiderea contului, merg persoanele care au drept de semnatura in banca (cu actul de identitate) sau persoana imputernicita sa deschida contul, cu procura autentificata notarial. Cererea de deschidere cont, specimenul de semnatura sau alte formulare se completeaza la banca. Daca vreti sa ridicati capitalul social, pentru ca nu doriti sa deschideti contul curent al societatii la aceiasi banca unde ati depus capitalul social, trebuie sa aveti chitanta de depunere a capitalului in original. 
3.Administratia Financiara a sectorului de care apartine sediul social:
3.1.Declaratia de inregistrare fiscala se depune in termen de 30 de zile de la data infiintarii societatii. Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică (OMEF 2296/2007) Formular 010 (Declaraţia de înregistrare se completează la înfiinţare, iar declaraţia de menţiuni se completează când se modifică datele declarate anterior. Se utilizează la atribuirea codului de identificare fiscală şi eliberarea certificatului de înregistrare fiscală, precum şi la actualizarea informaţiilor. Se completează în două exemplare). 
* Majoritatea Administratiilor financiare cer un dosar cu copii dupa toate actele societatii. 
3.2.Achizitionarea REGISTRULUI UNIC DE CONTROL si a REGISTRULUI DE EVIDENTA FISCALA .RUC - Lege nr. 252_2003 / Art. 6. - (1) Registrul unic de control se elibereaza, contra cost, de directiile generale ale finantelor publice din raza teritoriala unde isi are sediul social contribuabilul, pe baza certificatului de inregistrare, in cazul comerciantilor, si pe baza certificatului de inregistrare fiscala, in cazul celorlalte categorii de contribuabili. (2) In termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, contribuabilii vor achizitiona registrul unic de control de la directiile generale ale finantelor publice prevazute la alin. (1). (3) Contribuabilii nou-infiintati sunt obligati ca, in termen de 30 de zile de la data inregistrarii, sa achizitioneze registrul unic de control. 
 Art. 4. (2) Registrul unic de control se tine la sediul social si la fiecare sediu secundar pentru care s-au eliberat avize/autorizatii si/sau acorduri de functionare. 
REF – Ordin MFP nr. 870_2005 / Art. 1. - (1) Contribuabilii, înregistraţi ca plătitori de impozit pe profit, sunt obligaţi să întocmească Registrul de evidenţă fiscală în conformitate cu prevederile prezentului ordin. / Art. 8. - Registrul de evidenţă fiscală se păstrează la domiciliul fiscal al contribuabilului. / Art. 11. - (1) Registrul de evidenţă fiscală se eliberează contra cost de unităţile fiscale din raza teritorială în care contribuabilul îşi are declarat domiciliul fiscal, pe baza copiei certificatului de înregistrare emis de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului. (2) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin, contribuabilii, plătitori de impozit pe profit, vor achiziţiona Registrul de evidenţă fiscală. (3) Contribuabilii nou-înfiinţaţi, declaraţi plătitori de impozit pe profit, vor achiziţiona Registrul de evidenţă fiscală în termen de 30 de zile de la data înregistrării. (4) Contribuabilii care nu mai îndeplinesc condiţiile de plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor vor achiziţiona Registrul de evidenţă fiscală în termen de 30 de zile de la data la care au devenit plătitori de impozit pe profit. 

3.3 In termen de 30 de zile de la data deschiderii oricarui punct de lucru (ATENTIE! 30 de zile de la data cand a fost incheiat contractul de inchiriere/comodat - Alineatul 1 al Articolului 74 al Codului de Procedura Fiscala), acesta va trebui inregistrat printr-o declaratie la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului care le înfiinţează. Declaratia se depune insotita de copii dupa dovada inregistrarii la ORC, dupa hotararea AGA de infiintare a punctului de lucru, dovada de spatiu (contract inchiriere/comodat) si certificatul de inregistrare/ codul unic de inregistrare. (Se considera punct de lucru, locul unde o societate isi desfasoara activitatea fie ea de genul birou, depozit, magazin, hala industriala, taraba in piata etc... 

3.4.A) Declaratie privind sediile secundare (OMFP 1329/2004) 

3.3B) Declaraţie de înregistrare fiscală/Declaraţie de menţiuni pentru sediile secundare (OMFP 2296/2007) - Formular 060 

CASA DE MARCAT  Dupa ce ati ales si ati cumparat o casa de marcat, aceasta trebuie fiscalizata, si programata conform legislatiei si specificului societatii.

Documente necesare in relatia cu angajatii
In ceea ce priveste relatia dintre patronul societatii si angajatii sai, aceasta este guvernata de doua documente esentiale: regulamentul intern si contractul individual de munca. Desi ambele stabilesc care sunt raporturile dintre firme si angajati, ele nu trebuie confundate deoarece au un regim juridic diferit si contin informatii distincte.
Regulamentul intern trebuie intocmit in 60 de zile de la infiintare
Regulamentul intern se intocmeste de angajator si reprezinta documentul prin care acesta poate stabili si impune tuturor salariatilor reguli de conduita, sanctiuni, politici interne de functionare, masuri de organizare a muncii.Conform Codului muncii, regulamentul intern trebuie intocmit in termen de 60 de zile de la data de la care societatea dobandeste personalitate juridica, indiferent de numarul de salariati.
Desi Codul muncii nu prevede sanctiuni pentru neintocmirea regulamentului intern, totusi, in cazul unui control, inspectorii de munca vor dispune masura intocmirii acestuia, a atras atentia Carmen Olaru. In cazul in care angajatorul nu respecta masurile dispuse de inspectori va fi sanctionat cu o amenda intre 3.000 si 10.000 de lei.
Prevederile regulamentului intern se aplica tuturor salariatilor, indiferent de natura contractului individual de munca si de functia detinuta, persoanelor care isi desfasoara activitatea pe baza de contract de colaborare sau prestari servicii (conventii civile), personalului de la alte societati care lucreaza ca detasati sau delegati in cadrul societatii, precum si elevilor sau studentilor care efectueaza practica in cadrul societatii, a adaugat sursa citata.
Regulamentul intern se aduce la cunostinta tuturor salariatilor, lucru care revine in sarcina angajatorului si isi produce efectele fata de toti salariatii din momentul instiintarii acestora.
Modul concret de informare a fiecarui salariat cu privire la continutul regulamentului intern se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, dupa caz, prin continutul regulamentului intern, se mentioneaza in Codul muncii.
Desi salariatii trebuie informati in privinta existentei unui regulament intern, nu este necesar acordul acestora pentru intocmirea documentului, regulamentului intern fiind un act unilateral al angajatorului,
CIM, valabil numai in forma scrisa
In ceea ce priveste contractul individual de munca, acesta este rezultatul acordului de vointa dintre angajator si angajat, intre care se incheie actul, ne-a declarat Carmen Olaru.
Contractul individual de munca se incheie in forma scrisa, in limba romana. Forma scrisa este obligatorie pentru incheierea valabila a contractului, iar obligatia de incheiere a contractului individual de munca in forma scrisa revine angajatorului.
De asemenea, angajatorul trebuie sa inregistreze, cu minim o zi lucratoare anterior inceperii activitatii noului salariat, contractul in Registrul general de evidenta al salariatilor (Revisal), care se transmite la inspectoratul teritorial de munca. 
Inainte de inceperea activitatii, potentialul salariat are dreptul de a primi un exemplar al CIM, pentru a fi informat asupra elementelor, care se vor regasi obligatoriu in continutul contractului ce va fi semnat. 
Ce riscati daca nu incheiati contracte de munca?
Angajatorii care nu incheie contracte de munca si care utilizeaza “munca la negru” risca amenzi considerabile.
De exemplu, daca angajatorul nu plateste, timp de 3 luni consecutiv, contributia de asigurari sociale la bugetul asigurarilor sociale de stat, atunci va fi sanctionat cu o amenda de cuprinsa intre 5.000 si 10.000 lei, se mentioneaza in Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Tot cu amenzi de pana la 10.000 lei vor fi sanctionati si angajatorii care, potrivit Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca:
  • au incadrat in munca, conform legii, persoane din randul beneficiarilor de indemnizatii de somaj si nu au anuntat in termen de 3 zile agentiile pentru ocuparea fortei de munca la care acestia au fost inregistrati;
  • nu au comunicat datele, informatiile si nu au prezentat toate inscrisurile si oricare alte date si documente solicitate de organele de control ale agentiilor pentru ocuparea fortei de munca teritoriale, in timpul desfasurarii controlului si in scopul indeplinirii atributiilor prevazute de lege.
Obligatii de evidenta contabila
Pe langa obligatiile care tin de administrarea juridica a societatii cu raspundere limitata, precum si cele referitoare la relatia cu angajatii, mai exista o serie de reguli contabile, fara de care firma nu poate functiona.
In Legea contabilitatii nr. 82/1991 se precizeaza ca o firma trebuie sa organizeze evidenta financiar – contabila, respectiv sa tina la zi registrele contabile obligatorii si sa intocmeasca situatiile financiare anuale.

SRL trebuie sa conduca contabilitatea in partida dubla
Conform reglementarilor in vigoare, contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala, iar contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala, cat si in valuta.
De asemenea, o societate comerciala este obligata sa conduca contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale.
Persoanele care in exercitiul financiar precedent au inregistrat cifra de afaceri neta sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro sitotalul activelor sub echivalentul in lei al sumei de 35.000 euro pot opta pentru un sistem simplificat de contabilitate, se mentioneaza in dispozitiile in vigoare.

“Prin sistem simplificat de contabilitate se intelege un set de reguli de baza privind evaluarea, inregistrarea elementelor patrimoniale utilizand un plan de conturi simplificat si prezentarea acestora in situatiile financiare anuale ce cuprind bilant si cont de profit si pierdere simplificate, avand in vedere si prevederile comunitare in domeniu”, se precizeaza in reglementarile citate.

Pe langa aceste aspecte, trebuie avut in vedere faptul ca orice operatiune economico – financiara efectuata trebuie se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobandind astfel calitatea de document justificativ.
Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate, dupa caz, se arata in reglementarile in vigoare.
Totodata, o societate comerciala are obligatia sa efectueze inventarierea generala a elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii detinute la inceputul activitatii, cel putin o data in cursul exercitiului financiar, precum si in cazul fuziunii, divizarii sau lichidarii si in alte situatii prevazute de lege.

Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii ii revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii entitatii respective, se precizeaza in Legea nr. 82/1991.
Potrivit Legii nr. 82/1991“Art. 10. – (2) Contabilitatea se organizează şi se conduce, de regulă, în compartimente distincte, conduse de către directorul economic, contabilul-şef sau altă persoană împuternicită să îndeplinească această funcţie.
Aceste persoane trebuie să aibă studii economice superioare.
(4) Răspunderea pentru aplicarea necorespunzătoare a reglementărilor contabile revine directorului economic, contabilului-şef sau altei persoane împuternicite să îndeplinească această funcţie, împreună cu personalul din subordine.

Atentie! Detinerea, cu orice titlu, de elemente de natura activelor si datoriilor, precum si efectuarea de operatiuni economico-financiare, fara sa fie inregistrate in contabilitate, sunt interzise.
In ceea ce priveste modul de organizare a contabilitatii, Legea nr. 82/1991 prevede reguli clare. Astfel, contabilitatea imobilizarilor se tine pe categorii si pe fiecare obiect de evidenta, iar contabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric. Contabilitatea clientilor si furnizorilor, a celorlalte creante si obligatii se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. In schimb, contabilitatea cheltuielilor, respectiv a veniturilor se tine pe feluri de cheltuieli/venituri, dupa natura sau destinatia/sursa lor, dupa caz.

Registre obligatorii pentru contabili
In activitatea pe care o vor desfasura, contabilii firmei trebuie sa detina o serie de registre. Reglementarile in vigoare stabilesc ca registrele de contabilitate obligatorii sunt Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare. Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate incat sa permita, in orice moment, identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate.
Pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor efectuate se intocmeste balanta de verificare, cel putin la incheierea exercitiului financiar, la termenele de intocmire a situatiilor financiare, a raportarilor contabile, precum si la finele perioadei pentru care entitatea trebuie sa intocmeasca declaratia privind impozitul pe profit/venit, se arata in Legea nr. 82/1991.
Atentie! Registrele de contabilitate obligatorii si documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitatea financiara se pastreaza in arhiva societatii timp de 10 ani, cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii, care se pastreaza timp de 50 de ani, se mentioneaza in documentul citat.

Amenzi de pana la 40.000 lei pentru nerespectarea regulilor contabile
Firmele care nu isi indeplinesc obligatiile contabile, risca amenzi care pot ajunge si pana la 40.000 lei. Astfel, cu amenda intre 1.000 lei la 10.000 lei se sanctioneaza detinerea, cu orice titlu, de elemente de natura activelor si datoriilor, precum si efectuarea de operatiuni economico-financiare, fara sa fie inregistrate in contabilitate, se precizeaza in Legea nr. 82/1991.
De asemenea, si pentru nerespectarea regulilor privind organizarea si conducerea contabilitatii, amenzile sunt cuprinse tot intre 1.000 si 10.000 lei.
Cu amenzi mai mici, de 300 pana la 4.000 lei sunt sanctionati cei care nu respecta reglementarile in domeniu privind utilizarea si tinerea registrelor de contabilitate, intocmirea si utilizarea documentelor justificative si contabile pentru toate operatiunile efectuate, inregistrarea in contabilitate a acestora in perioada la care se refera, pastrarea si arhivarea acestora, precum si reconstituirea documentelor pierdute, sustrase sau distruse.

DOCUMENTE NECESARE ÎN VEDEREA ÎNREGISTRĂRII FISCALE
Formularul 010 - Declaraţie de înregistrare fiscală / Declaraţie de menţiuni pentru persoane juridice, asociaţii familiale şi asociaţii fără personalitate juridică;
  • copie de pe autorizaţia de funcţionare eliberată de autoritatea competentă sau de pe actul legal de înfiinţare;
  • dovada deţinerii sediului ( act de proprietate, contract de închiriere );
  • alte acte doveditoare.
Formularul 020 - Declaraţie de înregistrare fiscală / Declaraţie de menţiuni pentru persoane fizice române cu domiciliul în România;
  • copie B.I.;
  • copie contract.
Formularul 030 - Declaraţie de înregistrare fiscală / Declaraţie de menţiuni pentru persoane fizice străine şi persoane fizice române fără domiciliul în România;
  • copie paşaport;
  • copie de pe orice alt document de identitate eliberat de organele abilitate conform legii;
  • documentele depuse într-o limbă străină, contribuabilii vor prezenta aceste documente însoţite de traduceri în limba română certificate de traducători autorizaţi.
Formularul 040 - Declaraţie de înregistrare fiscală / Declaraţie de menţiuni pentru instituţii publice;
  • copie de pe autorizaţia de funcţionare eliberată de autoritatea competentă sau de pe actul legal de înfiinţare, după caz;
  • dovada deţinerii sediului ( act de proprietate, contract de închiriere );
  • alte acte doveditoare.
Formularul 060 - Declaraţie de înregistrare fiscală / Declaraţie de menţiuni pentru sediile secundare;
  • încheiere / rezoluţie O.R.C. privind înfiinţarea punctului de lucru stabilit;
  • certificat de înregistrare al societăţii înfiinţatoare;
  • dovada deţinerii sediului secundar.
DOCUMENTE CARE SE ÎNTOCMESC PENTRU EFECTUAREA MODIFICĂRILOR INTERVENITE ULTERIOR ÎNREGISTRĂRII FISCALE
Declaraţia de înregistrare fiscală / Declaraţia de menţiuni pentru persoane juridice, asociaţii familiale şi asociaţii fără personalitate juridică ( Formular 010 )
Se depune:
  • pentru comercianţi - la efectuarea corecţiei la vectorul fiscal;
  • pentru necomercianţi - la: modificări de denumire;
  • modificări de sediu;
  • modificări nr. autorizaţie;
  • corecţii vector;
  • radiere.
Documentele care trebuie să însoţească Declaraţia de menţiuni:
  • certificat de înregistrare fiscală în original ( pentru anulare );
  • documente care atestă modificările intervenite.
Declaraţia de înregistrare fiscală / Declaraţia de menţiuni pentru persoane fizice române cu domiciliul în România ( Formular 020 )
Se depune:
  • pentru modificare denumire;
  • pentru modificare sediu;
  • pentru corecţie vector;
  • pentru radiere.
Documentele care trebuie să însoţească Declaraţia de menţiuni:
  • certificat de înregistrare fiscală în original ( pentru anulare );
  • documente care atestă modificările intervenite ( denumire, domiciliu );
  • documentele depuse într-o limbă străină, caz în care acestea trebuie să fie însoţite de traduceri în limba română, certificate de traducători autorizaţi;
Declaraţie de înregistrare fiscală / Declaraţie de menţiuni pentru instituţii publice ( Formular 040 )
Se depune pentru:
  • modificări de denumire;
  • modificări ale numărului de autorizaţie;
  • înregistrare ca plătitor de T.V.A.;
  • corecţie vector fiscal;
  • radiere.
Documente care trebuie să însoţească Declaraţia de menţiuni:
  • certificat de înregistrare fiscală în original ( pentru anulare );
  • documente care atestă modificările intervenite ( denumire, domiciliu ) sau încetarea activităţii.

Declaraţie de înregistrare fiscală / Declaraţie de menţiuni pentru sediile secundare ( Formular 060 )
Se depune pentru:
  • modificare de denumire;
  • modificare de sediu;
  • radiere.
Documente care trebuie să însoţească Declaraţia de menţiuni:
  • încheiere / rezoluţie de la Oficiul Registrului Comerţului privind modificările referitoare la punctul de lucru stabil;
  • certificat de înregistrare fiscală în original ( pentru anulare );
  • documente care atestă modificările intervenite ( denumire, domiciliu ).




marți, 21 iunie 2016

Erori fiscale în privința plății diurnelor:

  • Neimpozitarea sumelor care depășesc plafonul;
  • Acordarea diurnei, dar și decontarea transportului și meselor din timpul delegației;
  • Se consideră eronat existența plafonului pentru plățile prin casierie în cazul avansului pentru deplasări;
  • Inexistența in companie a unei  proceduri interne privind decontarea avansurilor poate genera sume de bani importante care nu mai pot fi recuperate;
  • Delegarea pe o perioadă mai mare de 120 de zile în 12 luni.

Când se poate acorda diurnă?

Diurna se acordă doar dacă angajații/administratorii  sunt delegați într-o localitate care se află la o distanță mai mare de 5 km față de localitatea unde are locul permanent de muncă. Perioada delegării trebuie să fie de cel puțin 12 ore.
Conform Codului Muncii, un angajat nu poate fi delegat pe o perioadă mai mare de 60 de zile de-a lungul a 12 luni şi se poate prelungi pentru perioade succesive de maximum 60 de zile calendaristice, numai cu acordul salariatului.

Care este valoarea diurnei care se poate acorda?

Nu există din punct de vedere legal un prag valoric pentru diurnă.
Contravaloarea diurnei trebuie stipulată în contractul colectiv de muncă sau într-un act adițional din contractul individual de muncă.
Tratamentul fiscal este determinat de pragul valoric de 42,5 lei (de 2,5 ori valoarea pentru instituțiile publice -  17 lei/ zi):
  • Dacă diurna acordată este mai mică de 42,5 lei/zi , atunci cheltuiala este integral deductibilă.
  • Dacă diurna acordată este mai mare  42,5 lei /zidiferența de valoare față de 42,5 lei se impozitează la nivelul angajatului. Calculul impozitului se face prin regula sutei mărite, la aceasta sumă se calculează toate contribuțiile salariale:
    • impozit pe venit,
    • CASS angajat și angajator,
    • CAS angajat și angajator.
Potrivit HG nr. 23/2015, nu se vor acorda tichete de masă pentru perioada în care salariatul se află în delegație/detașare și primește indemnizație zilnică de delegare (diurnă).
Diurna nu se justifică de către angajat, aceasta fiind folosită pentru hrană și transport în localitatea respectivă.

Cum se trimit banii către angajat?

Banii se pot trimite angajatului prin: 
  • virament bancar sau
  • prin ridicarea de numerar din casierie (în acest caz, trebuie întocmită „Dispoziția de plată” cod 14-4-4).

Există plafon pentru plățile prin casierie?

Nu există limită de sumă pentru elibererare de numerar din casierie, în scopul deplasărilor.

Cum se reglează sumele primite de angajat?

În cazul în care angajatul a primit o sumă de bani mai mare decât suma justificată prin documente, acesta va restitui suma către casierie, care va emite chitanță.
Dacă angajatul a cheltuit în deplasare o sumă de bani mai mare decât cea primită, diferența se va restitui de către casierie care va emite o dispoziție de plată.

Se pot deconta cheltuieli cu masa și transportul în localitate, dacă s-a acordat diurnă?

Compania care acordă diurne salariaților săi nu trebuie să mai înregistreze cheltuieli cu transportul din localitatea unde a fost delegat salariatul și nici cheltuielile cu masa angajatului.
Se pot deconta cheltuielile cu mesele de protocol, doar dacă la aceste întâlniri au participat parteneri ai companiei (clienți/furnizori).

Ce se întâmplă dacă sunt angajați delegați mai mult de 120 de zile, de-a lungul a 12 luni?

Dacă un angajat este delegat pe o periodă de timp mai mare de 120 de zile, diurna primită în perioada de timp ce depășește 120 de zile va fi considerată de către ANAF ca plata salarială și va fi impozitată ca atare.
Atenție! Nu uitați că și documentațiile necesare în cazul deplasărilor comportă riscuri fiscale, în contextul în care lipsa unor acte îi poate determina pe inspectorii ANAF să reclasifice anumite cheltuieli cu deplasările ca nedeductibile.

sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_43415/Plata-diurnelor-la-ce-trebuie-s%C4%83-fii-atent-ca-s%C4%83-nu-ai-probleme-cu-Fiscul.html