Ce este impozitul specific, care sunt regulile lui și cum se determină?

Impozitul specific este prevăzut de Legea 170/2016, deci nu de Codul Fiscal.

Impozitul specific este datorat de firmele care sunt la impozit pe profit și realizează venituri din următoarele coduri CAEN:

• 5510 – „Hoteluri și alte facilități de cazare similare”
• 5520 – „Facilități de cazare pentru vacante și perioade de scurtă durată”
• 5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere”
• 5590  – „Alte servicii de cazare”
• 5610 – „Restaurante”
• 5621 – „Activități de alimentație (catering) pentru evenimente”
• 5629 – „Alte servicii de alimentație n.c.a.”
• 5630 – „Baruri și alte activități de servire a băuturilor”.

O microîntreprindere nu va declara și calcula niciodată impozit specific.
Modul de calcul pentru impozitul specific este determinat pe fiecare categorie de cod CAEN. Nu contează nivelul cheltuielilor sau a veniturilor. Modul de calcul este prevăzut în anexa legii, și presupune un impozit standard care se ajustează în funcție de mai mulți factori (rangul localității, suprafață, sezonalitate, etc.). 
Declararea și plata se face semestrial (deci 25 iulie și 25 ianuarie) prin formularul 100.
Firmele care pe lângă codurile CAEN, enumerate mai sus, realizează și alte tipuri de venituri, pentru acelea declară și plătesc separat impozit pe profit. Aici trebuie să fii foarte atent la alocarea cheltuielilor activităților care intră la impozit specific și activităților care intră la impozit pe profit. Alocarea trebuie să fie echivocă, chiar dacă am fi tentați să alocăm o cotă mai mare de cheltuieli activităților care intră la impozit specific.

susrsa:https://ateliercontabilitate.ro/mod-de-calcul-impozit-specific-pentru-restaurant-bar-si-cazare/

Reminder: Plățile numerar. Limitări.

În MO 242/2015 a fost publicată Legea 70/2015, pentru instituirea disciplinei financiare pentru operațiunile de încasări și plăți cu numerar. Această lege abrogă OG 15/1996, dar aduce și o serie de limitări noi, precum și de reglementări noi.

Potrivit acestei legi regula generală este că operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar, definite potrivit legii. Adică nu în numerar. Încasările și plățile în numerar sunt excepții.

Elementul de noutate este că față de prevederile actuale unde prevederile legii se aplicau exclusiv persoanelor juridice acum disciplina financiară este aplicabilă atât persoanelor juridice cât și persoanelor fizice autorizate sau liber profesioniștilor, ba chiar și persoanelor fizice – populației pentru anumite operațiuni.
Pentru a simplifica, în articol, termenul de PFA folosit în continuare va cuprinde orice persoană autorizată să desfășoare o activitate economică, indiferent că e organizat ca persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, liber-profesionist.

Prin excepție de la regula generală, se permit operațiuni cu numerar astfel:

– încasări de la persoane juridice  sau  PFA, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;
– încasări efectuate de către magazinele de tipul cash&carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, de la persoanele juridice sau PFA, în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;
– plăţi către persoanele juridice sau PFA, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
– plăţi către magazinele de tipul cash&carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;
– plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.

ATENȚIE! În cazul avansurilor spre decontare se limitează plățile indiferent de calitatea persoanei beneficiare a avansului spre decontare.

Nu se permit încasări fragmentate în numerar sau plăți fragmentate în numerar pentru facturi mai mari de 5000 lei (10000 lei în cazul încasărilor/plăților către magazine de tip cash&carry) exact cum este și acum.
Pentru facturi cu valori mai mari față de plafonul de 5000 lei (sau 10000 lei) se va permite o singură plată în numerar în limita a maxim 5000 lei/10000 lei urmând ca restul să fie achitat doar prin instrumente de plată fără numerar.
Ca element de noutate: se interzice fragmentarea facturilor pentru livrări de bunuri/servicii a căror valorare depășește plafonul de 5000 lei/10000 lei.

Ce însemnă asta?

Că nu veți putea emite mai mult de 1 factură/zi/beneficiar pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii dacă valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate depășește 5000 lei / 10000 lei. Nu se mai permite întocmirea pentru același beneficiar a mai multor facturi de livrare de bunuri sau servicii cu valori de până la 5000 lei.

Că nu veți putea avea încasări de la un singur client, în numerar, de mai mult  de 5000 lei/zi.

Că nu veți putea plăti furnizori mai mult de 10000 lei/zi și în cadrul celor 10000 lei/zi plățile către un singur furnizor nu pot depăși 5000 lei/zi sau dacă e furnizor de tip cash&carry 10000 lei/zi.

În cazul în care acordați avansuri spre decontare acestea intră în calculul plafonului de 10000 lei totalul maxim al plăților numerar/zi.

Atenție! Dacă până acum operațiunilor în valută nu li se aplicau prevederile OG 15/1996, acum încasărilor și plăților în valută efectuate pe teritoriul României li se aplică aceleași limitări și se iau în considerare la calculul plafoanelor.

Deci, dacă acordați avans spre decontare în valută acesta se va lua în considerare în calculul plafonului de 10000 lei total plăți pe zi. De asemenea dacă încasați în România, numerar în valută, de la un client o sumă mai mare decât echivalentul a 5000 lei ați încălcat legislația – chiar dacă e client extern.

Limitări de operațiuni cu numerar în operațiuni cu persoane fizice (populație nu PFA). Sunt limitări noi de operațiuni introduse de această lege. Și se aplică pentru orice încasări în numerar efectuate de persoanele juridice sau PFA, de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, precum şi contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană.

Sunt interzise încasările fragmentate de la o persoană, pentru operaţiunile de încasări în numerar prevăzute la, cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum şi fragmentarea tranzacţiilor reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare de 10.000 lei.

Similar se introduce limitare și la plățile către persoane fizice reprezentând contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituiri de împrumuturi sau alte finanţări . Limitarea se face prin încadrarea acestor tipuri de plăți în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei.

Ce înseamnă asta? Că dacă vindeți unei persoane bunuri sau servicii a căror valoare depășește 10000 lei aceasta nu vă poate achita numerar mai mult de 10000 lei. De asemenea nu va putea achita fragmentat. Va putea achita doar cu card sau virament, dar nu numerar.  La fel, se interzice fragmentarea tranzacțiilor, emiterea mai multor facturi pentru aceiași livrare de bunuri sau servicii.

Nu veți putea achita către persoane fizice mai mult de 10000 lei, în numerar/zi.

Avem și o excepție: se permit încasări numerar fragmentate de la persoane fizice în cazul livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condiţiile în care între vânzători şi persoanele fizice sunt încheiate contracte de vânzare- cumpărare cu plata în rate, conform legii

Așadar avem mai multe plafoane. Ele nu se suprapun. Sunt plafoane distincte:

– unul de încasări în numerar de la alți comercianți, persoane juridice sau PFA, de maxim 5000 lei/zi/client (10000 lei/zi/client în magazine de tip cash&carry)
– unul de încasări în numerar de la persoane fizice (populație), ne-comercianți, de maxim 10000 lei/zi/client
– unul de plăți în numerar de maxim 10000 lei/zi, indiferent către câți furnizori (persoane juridice sau PFA) – se limitează în cadrul acestui plafon de maxim 10000 lei/zi plăți numerar totale către alți comercianți – persoane juridice sau PFA – la suma de 5000 lei/zi/furnizor (10000 lei/zi/furnizor către magazine de tip cash&carry)
– unul de plăți în numerar către persoane fizice (populație) de maxim 10000 lei/zi/persoană

Totodată, paralel cu limitarea operațiunilor cu numerar, se interzice și fragmentarea tranzacțiilor.

Ce nu se limitează și nici nu se ia în considerare la stabilirea plafoanelor?

Plafoanele-limită nu se aplică de către persoanele juridice și PFA pentru următoarele operaţiuni:

– depunerea de numerar în conturile deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care  prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de Banca Naţională a României, inclusiv în automatele de încasări în numerar;
– plata cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizaţiei şi a cazării pe timpul deplasării, precum şi a cheltuielilor neprevăzute efectuate în acest sens;
– plata în numerar a impozitelor, taxelor, contribuţiilor, amenzilor şi a altor obligaţii datorate bugetului general consolidat al statului;
– retragerea de numerar din conturi deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de Banca Naţională a României pentru plata salariilor şi a altor drepturi de personal prevăzute de lege şi pentru alte operaţiuni de plăţi efectuate către persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la art. 4 alin. (4);
– transferarea de sume prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii;
– depunerea de numerar în automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede.

Plafoanele și limitarea încasărilor/plăților se aplică pe fiecare casierie în parte dacă ele sunt organizate distinct.

Returnarea banilor în cazul unor facturi de stornare se va face în oglindă – în numerar în limita a maxim 5000 lei/10000 lei, după caz, iar restul doar prin virament. Unei persoane fizice i se poate restitui întreaga sumă în numerar numai dacă dă o declarație pe proprie răspundere că nu are, la data restituirii, cont deschis.

Se limitează operațiunile cu numerar pentru sume mai mari de 50000 lei/zi între persoane fizice pentru tranzacții între acestea. Acestora li se interzic fragmentarea operațiunilor cu numerar – încasări sau plăți – a căror valoare e mai mare de 50000 lei dar se interzic și fragmentarea tranzacțiilor numerar a căror valoare e mai mare de 50000 lei.

Virarea de sume de către persoane juridice sau PFA în conturile unei persoane fizice se poate face numai cu prezentarea de documente justificative. Aici e nevoie de norme. Un PFA de exemplu poate folosi banii afacerii și în interes personal, dacă are un venit net realizat. Nu are dividende și nici vreun document ce ar putea fi prezentat.

Sancțiunea e simplă: 10% din suma ce depășește operațiunea (plafonul) sau tranzacția, pe fiecare tranzacție în parte, depășire de plafon, dar nu mai puțin de 100 lei.

sursa:http://www.sagasoftware.ro/?p=1327

Vânzările de soldare pot fi făcute de comercianții cu amănuntul doar în două perioade fixe ale anului,

Vânzările de soldare pot fi făcute de comercianții cu amănuntul doar în două perioade fixe ale anului, așa cum stabilește Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață. Dacă una este rezervată vânzărilor accelerate pentru produsele de toamnă-iarnă, cealaltă este rezervată vânzărilor accelerate pentru produsele de primăvară-vară.

Pentru produsele de toamnă-iarnă, soldările pot avea loc în orice perioadă din intervalul 15 ianuarie - 15 aprilie al fiecărui an, iar pentru produsele de primăvară-vară - în orice perioadă din intervalul 1 august - 31 octombrie. Astfel, rezultă că, pentru 2017, soldările pentru mărfurile de sezon rece au putut avea loc până sâmbăta ce tocmai a trecut.

Soldările sunt permise doar în două perioade pe an, prevede OG nr. 99/2000, durata fiecăreia fiind de maximum 45 de zile: „Vânzările de soldare se pot efectua numai în cursul a două perioade pe an, cu o durată maximă de câte 45 de zile fiecare, cu condiția ca produsele propuse pentru soldare să fie achitate furnizorului de către comerciant cu cel puțin 30 de zile înaintea datei de debut a perioadei de vânzări de soldare și oferite spre vânzare în mod obișnuit înaintea acestei date”.

Stocul de mărfuri destinate soldării trebuie să fie constituit în avans, cu minimum 15 zile înainte de perioada decisă de comerciant pentru începerea vânzărilor accelerate la preț redus. Stocul nu poate să fie reînnoit nici după constituire, nici în cursul soldării, iar vânzarea trebuie făcută în magazinele în care produsele erau vândute de obicei. Tot cu minimum 15 zile înainte de începerea unei soldări, comercianții trebuie să notifice primăriei (în a cărei rază teritorială se află) perioada de desfășurare.

„Documentele legale justificative care atestă că stocul de produse propus pentru soldare a fost constituit cu cel puțin 15 zile înainte de data de debut a vânzării de soldare și achitat cu cel puțin 30 de zile înainte de această dată vor fi păstrate pentru a putea fi prezentate, ori de câte ori este nevoie, organelor de control abilitate. Dovada achitării contravalorii produselor supuse vânzării de soldare rezultă din examinarea actelor contabile”, este precizat în ordonanța de Guvern.

Bine de știut este că orice anunț sau reclamă referitoare la vânzările de soldare trebuie să includă data de la care încep efectiv soldările și durata acestora. Dacă soldarea nu se face pentru toate produsele din magazin, anunțul/reclama trebuie să includă și sortimentul de mărfuri căruia se aplică vânzarea accelerată la preț redus.

Conform ordonanței Guvernului, vânzarea de soldare este „orice vânzare însoțită sau precedată de publicitate și anunțată sub denumirea «soldare/soldări/solduri» și care, printr-o reducere de prețuri, are ca efect vânzarea accelerată a stocului de mărfuri sezoniere dintr-o structură de vânzare cu amănuntul”.

Atenție! Comercianții care desfășoară soldări în perioadele 16 aprilie - 31 iulie și 1 noiembrie - 14 ianuarie ale anului riscă să fie sancționați cu amenzi cuprinse între 2.000 și 10.000 de lei. Sancțiunea este valabilă și în măsura în care comercianții folosesc greșit denumirile „soldare”, „solduri” sau „soldări”. Dacă într-un interval de 12 luni comercianții repetă cele două fapte sancționate cu amendă între 2.000 și 10.000 de lei, aceștia riscă să li se suspende activitatea comercială pentru până la 30 de zile.

Magazinele de fabrică nu trebuie să notifice vânzările la preț redus

În cazul magazinelor de fabrică și depozitelor de fabrică, în care se pot vinde mărfuri din producția proprie direct consumatorilor, notificarea autorităților nu este necesară pentru vânzările la preț redus.

„Vânzările efectuate în structuri denumite magazin de fabrică sau depozit de fabrică sunt vânzările din producția proprie, efectuate direct consumatorilor de către producători, aceștia îndeplinind obligațiile ce revin oricărui comerciant care desfășoară comerț cu amănuntul. Vânzările cu preț redus prin magazin sau depozit de fabrică nu sunt supuse notificării”, lămurește textul OG nr. 99/2000. Aici, trebuie precizat că, exceptând alimentele, vânzările la preț redus se pot face dacă:

• produsele n-au fost vândute anterior din cauza defectelor de fabricație;
• produsele sunt retururi din rețeaua comercială;
• produsele sunt din stocul sezonului anterior și au rămas nevândute;
• consumatorii sunt informați cu privire la aspectele de la primele trei puncte.

„Orice producător care vinde cu preț redus o parte a producției sale (...) este obligat să pună la dispoziție organelor de control abilitate toate documentele legale care justifică originea și data de fabricație a produselor care fac obiectul acestor vânzări”, mai este subliniat în actul normativ amintit.

sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_45303/Comercian%C8%9Bii-au-putut-face-sold%C4%83ri-doar-p%C3%A2n%C4%83-s%C3%A2mb%C4%83t%C4%83-altfel-de-acum-risc%C4%83-amenzi-sau-chiar-suspendarea-activit%C4%83%C8%9Bii.html

Ministerul Finantelor Publice intentioneaza sa elimine cota unica si sa introduca impozitul progresiv si, in plus, sa introduca o noua notiune: impozitul pe gospodarie.

Ministerul Finantelor Publice intentioneaza sa elimine cota unica si sa introduca impozitul progresiv si, in plus, sa introduca o noua notiune: impozitul pe gospodarie. Astfel, potrivit HotNews.ro, reprezentantii ministerului Finantelor Publice au demarat in aceasta saptamana discutiille cu reprezentantii mediului de afaceri si cei din randul consultantilor fiscali cu privire la introducerea unui impozit pe gospodarie, dar si in vederea eliminarii cotei unice si introducerea impozitului progresiv.

Surse citate de HotNews.ro arata ca “E vorba de un mecanism de deduceri fiscale pentru gospodarii si din cauza ca in acest moment nu exista in Codul Fiscal conceptul de gospodarie si nici cel de familie, asa cum e in alte tari. Acum se incearca o redefinire din punct de vedere fiscal a acestor concepte” S-ar dori ca declaratiile de venit sa se depuna pe familie sau pe gospodarie, iar daca unul din soti castiga mai mult si s-ar incadra la cota maxima de impunere, sa se calculeze o medie pe familie a veniturilor pentru ca aceasta medie sa fie mai mica decat venitul individual al celui care castiga cel mai bine din familie, arata aceleasi surse citate de HotNews.

Potrivit programului de guvernare,
Incepand cu 2018, odata cu introducerea impozitului diferentiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodarie din Romania se va completa o declaratie de venit global de catre consultantii fiscali, in numele membrilor acelei gospodarii. Aceasta declaratie de IVG va avea ca baza de plecare declaratia de patrimoniu, care se va depune o singura data, in acelasi conditii precum declaratia de venit global. Arondarea populatiei la consultantii fiscali precum si functionarea acestora se va face prin Hotarare de Guvern in urma dezbaterilor publice. Pe langa rolul de a completa si depune declaratiile de mai sus, consultantul fiscal va prelua si sarcina de a plati toate taxele si impozitele datorate de catre persoanele fizice aflate in portofoliu sau, catre administratiile si institutiile publice centrale si locale. Aceasta masura va duce la eliminarea ghiseelor pentru persoane fizice din tara, din cadrul tuturor institutiilor publice din Romania. Selectarea si pregatirea celor care doresc sa devina coonsultanti fiscali se va face etapizat, pana cel tirziu la 1 decembrie 2018, atunci cand pe modelul din SUA, fiecare roman va beneficia de suportul unui astfel de consultant”

Potrivit aceleiasi surse citate, de la 1 ianuarie s-ar putea renunta la cota unica si se va trece la un mecanism progresiv de impunere. Primele informatii arata ca veniturile sub 2000 de lei nu vor fi impozitate, cele peste 2000 de lei vor fi impozitate cu 10%, dar nu e clar cu cat vor fi impozitate veniturile cele mai mari. “Asa este trecut in acest moment in programul de guvernare, dar noi banuim fie ca ce e peste 2.000 de lei vor fi impozitati cu mai mult de 10%, fie se va pune un nou prag al veniturilor, dincolo de care cota de impunere va fi mult mai consistenta”, au mai spuns participantii la discutii, citati de HotNews.

sursa:http://contabilitateafirmei.ro/index.php/discutii-finante-se-elimina-cota-unica-se-introduce-impozitul-pe-gospodarie/

Simpla existenţă a codului CAEN principal înscris pe Certificatul de înregistrare (CUI), precum şi a codurilor CAEN din obiectul secundar al societăţii (Statut, Act Constitutiv), fără a fi autorizate NU dă automat dreptul de a le exercita.

Va recomandam sa va autorizati codul caen la registrul comertului. 

La un eventual control, veti fi pasibil de amenda intre 2000 - 20.000 lei (cu posibilitatea reducerii la jumatate daca se plateste in 48 de ore), iar veniturile facturate pot fi considerate ilicite si eventual confiscate, conform Legii 12/1990 republicata.

Aplicarea sanctiunilor pentru nerespectarea legii poate fi facuta in afara departamentului de specialitate al primariei si de catre Directia Generala Antifrauda Fiscala, organele de control financiar de la ANAF, politia romana, jandarmerie si politia de frontiera, respectiv si de catre inspectorii ANPC.

Astfel, legea considera contraventii - daca nu sunt considerate infractiuni conform legii penale - urmatoarele fapte:

• efectuarea de activitati economice, productie, comert, servicii fara a indeplini conditiile stabilite prin lege;

Exprimarea de la art.1 lit.a este atat de larga incat lasa loc oricarui abuz - inlcusiv lipsa codurilor CAEN pentru toate activitatile economice sau lipsa unor autorizatii speciale, cum ar fi cele in comertul cu produse accizabile.

Legea prevde de altfel ca, se vor confisca bunurile sau veniturile dobandite in legatura cu bunurile ce fac obiectul unei contraventii de mai sus.

Redam mai jos prevederile legale:

"Art. 1.

Urmatoarele fapte reprezinta activitati de productie, comert sau prestari de servicii ilicite si constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat sa fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni:

a) efectuarea de activitati de productie, comert sau prestari de servicii, dupa caz, fara indeplinirea conditiilor stabilite prin lege;

b) vanzarea ambulanta a oricaror marfuri in alte locuri decat cele autorizate de primarii, consilii judetene sau prefecturi;

c) conditionarea vanzarii unor marfuri sau a prestarii unor servicii de cumpararea altor marfuri ori de prestarea de servicii;

d) expunerea spre vanzare ori vanzarea de marfuri sau orice alte produse fara specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat;

e) efectuarea de activitati de productie, comert sau prestari de servicii, dupa caz, cu bunuri a caror provenienta nu este dovedita, in conditiile legii. Documentele de provenienta vor insoti marfurile, indiferent de locul in care acestea se afla, pe timpul transportului, al depozitarii sau al comercializarii. Prin documente de provenienta se intelege, dupa caz, factura fiscala, factura, avizul de insotire a marfii, documentele vamale, factura externa sau orice alte documente stabilite prin lege;

f) nedeclararea de catre operatorii economici la organele fiscale, inainte de aplicare, a adaosurilor comerciale si a celor de comision;

g) omisiunea intocmirii si afisarii, in unitate, la locurile de desfacere sau servire, de catre operatorii economici a preturilor si tarifelor, a categoriei de calitate a produselor sau serviciilor ori, acolo unde este cazul, a listei de preturi si tarife;

h) neexpunerea la vanzare a marfurilor existente, vanzarea preferentiala, refuzul nejustificat al vanzarii acestora sau al prestarii de servicii cuprinse in obiectul de activitate al operatorului economic;
i) acumularea de marfuri de pe piata interna in scopul crearii unui deficit pe piata si revanzarii lor ulterioare sau al suprimarii concurentei loiale;

j) depasirea de catre orice operator economic a adaosurilor maxime stabilite prin hotarari ale Guvernului, la formarea preturilor de vanzare cu amanuntul;

k) falsificarea ori substituirea de marfuri sau orice alte produse, precum si expunerea spre vanzare ori vanzarea de asemenea bunuri, cunoscand ca sunt falsificate sau substituite.

Art. 2.

(1) Contraventiile prevazute la art. 1 savarsite de catre persoane fizice se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 5.000 lei, iar daca sunt savarsite de persoane juridice, cu amenda de la 2.000 lei la 20.000 lei.

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre functionarii din aparatul de specialitate al primarului, de organele Directiei generale antifrauda fiscala, de organele controlului financiar si de personalul Politiei Romane, Jandarmeriei Romane si Politiei de Frontiera Romane.

(3) Contraventiile prevazute la art. 1 lit. b) -d), g), h) si k) se constata si se sanctioneaza si de catre inspectorii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

(4) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la alin. (1), agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.

Art. 3.

Bunurile care au servit sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea vreuneia dintre faptele prevazute la art. 1, daca sunt ale contravenientului, precum si sumele de bani si bunurile dobandite prin savarsirea contraventiei se confisca."

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Irina Coma - Consultant fiscal, expert contabil si auditor

Urmatoarele fapte reprezinta activitati de productie, comert sau prestari de servicii ilicite si constituie contraventii, daca nu au fost savarsite in astfel de conditii incat sa fie considerate, potrivit legii penale, infractiuni:

a) efectuarea de activitati de productie, comert sau prestari de servicii, dupa caz, fara indeplinirea conditiilor stabilite prin lege;

b) vanzarea ambulanta a oricaror marfuri in alte locuri decat cele autorizate de primarii, consilii judetene sau prefecturi;

c) conditionarea vanzarii unor marfuri sau a prestarii unor servicii de cumpararea altor marfuri ori de prestarea de servicii;

d) expunerea spre vanzare ori vanzarea de marfuri sau orice alte produse fara specificarea termenului de valabilitate ori cu termenul de valabilitate expirat;

e) efectuarea de activitati de productie, comert sau prestari de servicii, dupa caz, cu bunuri a caror provenienta nu este dovedita, in conditiile legii. Documentele de provenienta vor insoti marfurile, indiferent de locul in care acestea se afla, pe timpul transportului, al depozitarii sau al comercializarii. Prin documente de provenienta se intelege, dupa caz, factura fiscala, factura, avizul de insotire a marfii, documentele vamale, factura externa sau orice alte documente stabilite prin lege;

f) nedeclararea de catre operatorii economici la organele fiscale, inainte de aplicare, a adaosurilor comerciale si a celor de comision;

g) omisiunea intocmirii si afisarii, in unitate, la locurile de desfacere sau servire, de catre operatorii economici a preturilor si tarifelor, a categoriei de calitate a produselor sau serviciilor ori, acolo unde este cazul, a listei de preturi si tarife;

h) neexpunerea la vanzare a marfurilor existente, vanzarea preferentiala, refuzul nejustificat al vanzarii acestora sau al prestarii de servicii cuprinse in obiectul de activitate al operatorului economic;
i) acumularea de marfuri de pe piata interna in scopul crearii unui deficit pe piata si revanzarii lor ulterioare sau al suprimarii concurentei loiale;

j) depasirea de catre orice operator economic a adaosurilor maxime stabilite prin hotarari ale Guvernului, la formarea preturilor de vanzare cu amanuntul;

k) falsificarea ori substituirea de marfuri sau orice alte produse, precum si expunerea spre vanzare ori vanzarea de asemenea bunuri, cunoscand ca sunt falsificate sau substituite.

Art. 2.

(1) Contraventiile prevazute la art. 1 savarsite de catre persoane fizice se sanctioneaza cu amenda de la 500 lei la 5.000 lei, iar daca sunt savarsite de persoane juridice, cu amenda de la 2.000 lei la 20.000 lei.

(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre functionarii din aparatul de specialitate al primarului, de organele Directiei generale antifrauda fiscala, de organele controlului financiar si de personalul Politiei Romane, Jandarmeriei Romane si Politiei de Frontiera Romane.

(3) Contraventiile prevazute la art. 1 lit. b) -d), g), h) si k) se constata si se sanctioneaza si de catre inspectorii Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.

(4) Contravenientul poate achita, pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la alin. (1), agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul-verbal.

Art. 3.

Bunurile care au servit sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea vreuneia dintre faptele prevazute la art. 1, daca sunt ale contravenientului, precum si sumele de bani si bunurile dobandite prin savarsirea contraventiei se confisca."

Raspuns oferit pentru www.portalcontabilitate.ro de Irina Coma - Consultant fiscal, expert contabil si auditor

sursa:http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=contabil_expres&s_id=102592

https://www.fiscalitatea.ro/lipsa-autorizatie-onrc-care-va-fi-tratamentul-fiscal-si-ce-consecinte-exista-pentru-firma-13359/

Procedurile de corectare si anulare ale unui bon fiscal

Obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale este reglementata prin Ordonanta de urgenta nr. 28 din 25 martie 1999, republicata si cu toate modificarile si completarile ulterioare.

Pentru acest act normativ Normele metodologice de aplicare se regasesc in H.G. nr. 479 din 18 aprilie 2003, republicata in Monitorul Oficial nr. 348/25.04.2005, cu modificarile ulterioare (Legea nr. 264/2008).

La articolul 36 al H.G. nr. 479/2003 sunt prevazute masurile ce trebuie luate in situatia in care este necesara corectarea sau anularea inregistrarii unei operatiuni dupa emiterea bonului fiscal. Astfel, utilizatorul casei de marcat are obligatia sa intocmeasca un dosar ce va cuprinde:

a) sesizarea scrisa a persoanei care a efectuat gresit operatiunea, cu precizarea motivatiei de corectare sau de anulare a acesteia, precum si a numarului de ordine al bonului fiscal de corectat, a orei si minutului emiterii acestuia;
b) decizia scrisa de aprobare a corectarii operatiunii gresit efectuate, emisa de directorul financiar-contabil, contabilul-sef sau de alta persoana care raspunde de gestionarea patrimoniului unitatii;
c) copie de pe nota sau notele de receptie si constatare de diferente, intocmite de la ultima inventariere pana la zi, prin care a fost stabilit pretul cu amanuntul al produsului sau produselor inregistrate gresit in aparatul de marcat electronic fiscal;

d) nota de contabilitate care reflecta operatiunea efectuata.


Dosarul astfel intocmit va sta la baza inregistrarii corecte a operatiunii in contabilitate, justificand diferenta dintre suma ce apare pe bonul fiscal si suma diferita inregistrata sau stornarea integrala a sumei de pe bonul fiscal anulat.

sursa:http://contabilul.manager.ro/a/7924/procedurile-de-corectare-si-anulare-ale-unui-bon-fiscal.html

Cheltuielile deductibile conform Codului fiscal din 2016

Codul fiscal din 2016 stabileşte – la articolul 25 – că toate cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice sunt deductibile, cu excepţia celor care sunt deductibile limitat sau nedeductibile, enumerate în mod expres de actul normativ (Legea nr. 227/2015).

Condiţia de bază pentru deducerea cheltuielilor a fost reformulată in noul Cod fiscal, astfel că – în prezent – sunt deductibile acele cheltuieli care sunt efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, spre deosebire de regula generală de deductibilitate valabilă până la 31 decembrie 2015, conform căreia erau deductibile doar acele cheltuieli efectuate cu scopul realizării de venituri impozabile.

Consultanţii AttoSOFT vă prezintă principalele categorii de cheltuieli deductibile la calculul rezultatului fiscal.

Sunt considerate cheltuieli deductibile, cheltuielile efectuate în scopul desfăşurării activităţii economice, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare, precum şi taxele de înscriere, cotizaţiile şi contribuţiile datorate către camerele de comerţ şi industrie, organizaţiile patronale şi organizaţiile sindicale.

În schimb, următoarele cheltuieli au o deductibilitate limitată:

a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra profitului contabil la care se adaugă cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol. În cadrul cheltuielilor de protocol se includ şi cheltuielile înregistrate cu taxa pe valoarea adăugată colectată potrivit prevederilor titlului VII, pentru cadourile oferite de contribuabil, cu valoare mai mare de 100 lei;
b) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 5%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Codului muncii. Intră sub incidenţa acestei limite următoarele:
1. ajutoarele de înmormântare, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile, ajutoarele pentru naştere, ajutoarele pentru proteze, ajutoarele pentru pierderi produse în gospodăriile proprii, ajutorarea copiilor din şcoli şi centre de plasament;
2. cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor unităţi aflate în administrarea contribuabililor, precum: creşe, grădiniţe, şcoli, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti şi altele asemenea;
3. cheltuielile reprezentând: cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou oferite salariaţilor şi copiilor minori ai acestora, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale şi al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, tichete de creşă acordate de angajator în conformitate cu legislaţia în vigoare, contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, acordate de angajator pentru salariaţii proprii şi membrii lor de familie, precum şi contribuţia la fondurile de intervenţie ale asociaţiilor profesionale ale minerilor;
4. alte cheltuieli cu caracter social efectuate în baza contractului colectiv de muncă sau a unui regulament intern;
c) cheltuielile reprezentând tichetele de masă şi vouchere de vacanţă acordate de angajatori, potrivit legii;
d) scăzămintele, perisabilităţile, pierderile rezultate din manipulare/depozitare, potrivit legii;
e) pierderile tehnologice care sunt cuprinse în norma de consum proprie necesară pentru fabricarea unui produs sau prestarea unui serviciu;
f) cheltuielile reprezentând cantităţile de energie electrică consumate la nivelul normei proprii de consum tehnologic sau, în lipsa acesteia, la nivelul normei aprobate de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, care include şi consumul propriu comercial, pentru contribuabilii din domeniul distribuţiei energiei electrice;
g) cheltuielile cu provizioane/ajustări pentru depreciere şi rezerve, în limita prevăzută la art. 26;
h) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar, în limita prevăzută la art. 27;
i) amortizarea, în limita prevăzută la art. 28;
j) cheltuielile pentru funcţionarea, întreţinerea şi repararea locuinţelor de serviciu, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor construite prevăzute de Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%;
k) cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii aferente unui sediu aflat în locuinţa proprietate personală a unei persoane fizice, folosită şi în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafeţelor puse la dispoziţia societăţii în baza contractelor încheiate între părţi, în acest scop;
l) 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activităţii economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depăşească 3.500 kg şi care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând şi scaunul şoferului, aflate în proprietatea sau în folosinţa contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situaţiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgenţă, servicii de pază şi protecţie şi servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenţii de vânzări şi de achiziţii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către şcolile de şoferi;
5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Cheltuielile care intră sub incidenţa acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea. În cazul cheltuielilor aferente vehiculelor rutiere motorizate reprezentând diferenţe de curs valutar înregistrate ca urmare a derulării unui contract de leasing, limita de 50% se aplică asupra diferenţei nefavorabile dintre veniturile din diferenţe de curs valutar/veniturile financiare aferente creanţelor şi datoriilor cu decontare în funcţie de cursul unei valute, rezultate din evaluarea sau decontarea acestora şi cheltuielile din diferenţe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente.

sursa: http://attosoft.ro/legislatie-fiscalitate/cheltuielile-deductibile-si-regimul-de-deductibilitate-conform-codului-fiscal-din-2016/