Lista celor mai importante modificări din codul muncii intrate în vigoare -Ordonanța de urgență nr. 53/2017

1. Actele adiționale vor trebui încheiate înainte să producă efecte
Poate cea mai semnificativă schimbare ce a apărut în activitatea angajatorilor este scurtarea termenului în care se pot încheia actele adiționale pentru modificările contractuale (de exemplu, când se majorează salariul sau când se schimbă criteriile de evaluare a activității profesionale). Mai precis, actele adiționale vor trebui încheiate înainte să producă efecte, nu în termen de 20 de zile lucrătoare de la data apariției modificărilor. 
2. Munca salariaților cu normă parțială în afara programului, amendată
Dacă un salariat angajat cu normă parțială se va duce la serviciu în afara programului de lucru stabilit contractual, acesta va presta, conform legii, muncă nedeclarată. Până azi, această activitate nu era identificată prin Codul muncii ca muncă nedeclarată, ci exista doar o interdicție de a presta ore suplimentare de către salariații cu normă parțială. Astfel, această formă de muncă nedeclarată va putea fi sancționată cu amenzi de 10.000 de lei pentru fiecare persoană identificată. În forma inițială, proiectul lansat de Ministerul Muncii prevedea amenzi între 5.000 și 10.000 de lei.
3. Munca salariaților în timpul suspendării contractului de muncă, amendată
O altă formă de muncă nedeclarată este considerată, în mod oficial, primirea la muncă a salariaților aflați în perioada de suspendare a contractului individual de muncă. Această modificare este, practic, doar o recunoaștere în legislație a jurisprudenței curții supreme a României. Concret, pentru munca în timpul suspendării contractului, angajatorii vor risca amenzi de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată (în loc de amenzi între 10.000 și 20.000 de lei, așa cum era prevăzut inițial). 
4. Primirea la lucru fără contract și fără raportarea în Revisal, muncă nedeclarată
În afară de munca în perioada de suspendare a contractului individual și în afara programului stabilit pentru salariații cu normă parțială, actul normativ apărut azi identifică încă două fapte ce constituie muncă nedeclarată. Mai exact, primirea la lucru fără încheierea contractului individual de muncă înainte de începerea activității și primirea la lucru fără înregistrarea în Revisal a raportului de muncă înainte de începerea activității. Ambele fapte vor fi sancționate cu amenzi de 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată (lucru care, de altfel, deja se întâmplă: prima faptă e acoperită acum de Codul muncii, iar a doua - de hotărârea de Guvern privind Revisal). Și aici, a fost eliminat cuantumul minim al amenzilor, de 10.000 de lei, fiind păstrată o singură valoarea, cea maximă (20.000 de lei). 
5. Indulgență pentru angajatorii ce plătesc repede amenzile pentru munca nedeclarată
Pentru cele patru fapte ce vor constitui muncă nedeclarată, angajatorii vor putea plăti doar jumătate din minimul amenzilor, însă numai dacă le achită în maximum 48 de ore de la încheierea/comunicarea procesului-verbal de contravenție. Așadar, vorbim de primirea la lucru fără încheierea contractului individual de muncă înainte de începerea activității, primirea la lucru fără înregistrarea în Revisal a raportului de muncă înainte de începerea activității, primirea la lucru a unui salariat în perioada în care acesta are contractul individual de muncă suspendat și primirea la lucru a unui salariat cu normă parțială în afara programului stabilit contractual.
6. Evidența orelor de lucru se va face mult mai strict
Evidența activității zilnice a salariaților va trebui să fie mai detaliată decât era până acum. Concret, dacă anterior se prevedea doar că angajatorii erau obligați să țină evidența orelor de lucru, de-acum aceștia vor fi obligați să înregistreze atât ora de începere a programului de lucru, cât și ora de terminare.


http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_45806/Codul-muncii-modificat-azi-prin-ordonanță-de-urgență-Lista-celor-mai-importante-modificări-intrate-in-vigoare.html

Contributia la sanatate a persoanelor fizice care nu obtin venituri.

Persoanele fizice  care nu obţin venituri din salarii au la dispoziție două variante privind contributia la sanatate  Acestea sunt Plata lunară a contribuției la sănătate sau plata contribuției atunci când apare necesitatea serviciilor medicale.


Prima variantă, cea a plății lunare, implică achitarea contribuţiei la sănătate în procent de 5,5% din salariul minim brut pe economie, pe o perioadă de cel puțin 12 luni consecutive.
A doua variantă, cea a plății contribuției la momentul solicitării de servicii medicale, implică achitarea  echivalentul a 5,5% din şapte salarii minime pe economie.


Pentru stabilirea contribuției la sănătate, persoanele fără venituri trebuie să depună o declaraţie la unitatea competentă a Fiscului, se arată în Codul fiscal. Aceasta este, mai precis, Formularul 604 („Declarație de înregistrare în evidența persoanelor fizice care nu realizează venituri, precum și pentru stabilirea obligațiilor de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate”).


Contribuţia la pensii
Orice persoană care nu obţine venituri, dar care vrea să se asigure şi să îşi completeze venitul asigurat, are posibilitatea de a plăti contribuţia la pensii, potrivit Legii nr. 263/2010. Acest lucru se face în baza unui contract de asigurare socială încheiat cu casa teritorială de pensii din raza domiciliului.


În baza contractului de asigurare, contribuţia la pensii se achită lunar, cel târziu până în ultima zi lucrătoare a lunii pentru care se face plata. Însă există şi posibilitatea de a achita în avans contribuţia, pentru o perioadă de maximum 12 luni, calculate de la data plăţii.


Contractul de asigurare socială încheiat cu casa teritorială de pensii se aplică de la data înregistrării acestuia şi produce efecte numai pentru viitor. Din acest motiv, reprezentantul CNPP a subliniat că plata retroactivă a contribuţiei la pensii nu este posibilă în present.


sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_42548/Ce-contribu%C5%A3ii-sociale-po%C5%A3i-s%C4%83-pl%C4%83te%C5%9Fti-ca-persoan%C4%83-fizic%C4%83-f%C4%83r%C4%83-venituri-%C5%9Fi-cum-trebuie-s%C4%83-procedezi.html

Ce trebuie sa contina dosarul personal al salariatului

Copii dupa actele de identitate ale angajatului: buletin/carte de identitate, certificat de nastere, certificat de casatorie;

Copii dupa actele de studii/calificari/formare profesionala;

Formularul de candidatura (inclusiv CV si, eventual, scrisori de referinta);

Cererea de angajare;

Informarea prealabila la angajare;

Certificatul medical apt de angajare de la medicul de medicina a muncii;

Fisa de instruire la angajare privind sanatatea si securitatea in munca;

Carnetul de munca sau declaratia pe proprie raspundere ca angajatul nu are carnet de munca;

Certificatul de cazier judiciar sau declaratia pe proprie raspundere ca angajatul nu a suferit condamnari;

Permisul de munca daca angajatul este cetatean strain;

Fisa postului;

Contractul individual de munca;

Actele aditionale si celelalte acte referitoare la executarea, modificarea, suspendarea si incetarea contractului individual de munca (de exemplu: act aditional pentru clauza cu privire la formarea profesionala, clauza de neconcurenta, clauza de mobilitate, clauza de confidentialitate, act aditional pentru modificari ale salariului sau ale functiei);

Copii dupa actele de identitate ale persoanelor aflate in intretinere (certificat de nastere, certificat de casatorie, carte/buletin de identitate etc.);

Copie dupa livretul militar daca este cazul;

Copie dupa permisul de conducere daca este cazul;

Fisele de evaluare a performantelor profesionale;

Deciziile referitoare la premieri si numiri pe pozitii ierarhice superioare;

Documente privind cercetarea si aplicarea sanctiunilor disciplinare;

Plangeri din partea angajatului.

 Ori de cate ori un angajat solicita un document, departamentul de resurse umane din firma dvs. are obligatia de a-l elibera pentru a-i atesta activitatea desfasurata si

calitatea de salariat (art. 34 alin. (5) din Codul muncii).

De asemenea, aveti obligatia de a asigura deplina confidentialitate cu privire la datele cu caracter personal ale angajatilor dvs. (art. 40 alin. (2) litera i) din Codul muncii).

sursa:http://legislatiamuncii.manager.ro/a/13987/lista-completa-ce-trebuie-sa-contina-dosarul-personal-al-salariatului.html

Din iulie, toate firmele și PFA vor trebui să își preschimbe actele de înregistrare la Registrul Comerțului

Din 7 iulie 2017, atât firmele, cât și entitățile fără personalitate juridică din România vor avea și un identificator unic la nivel european (EUID), care va permite practic contribuabililor să fie identificați în sistemul de interconectare a registrelor comerțului din statele membre ale Uniunii Europene (UE), din care va face parte și ONRC.

Asemenea prevederi sunt incluse în Legea nr. 152/2015 pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul înregistrării în registrul comerțului, publicată în iulie 2015 în Monitorul Oficial și despre care AvocatNet.ro a scris încă de atunci, aici.
Concret, noul cod de identificare va fi atribuit contribuabililor înregistrati la ONRC, pe lângă identificatoarele deja existente, pe care entitățile le au acum, respectiv numărul de ordine din Registrul Comertului și CUI-ul atribuit de Ministerul Finanțelor Publice.
Astfel, din 7 iulie 2017, noul cod va fi acordat automat la înmatriculare/ înregistrare solicitanților, fie că vorbim de persoane juridice (firme), fie de entități fără personalitate juridică, organizate sub formă de PFA, întreprinderi individuale (II) sau familiale (IF).
"Începând cu data de 7 iulie 2017, la înmatriculare/ înregistrare, solicitanților li se eliberează certificatul de înregistrare, conținând numărul de ordine din registrul comerțului și codul unic de înregistrare fiscală atribuit de Ministerul Finanțelor Publice, precum și identificatorul unic la nivel european (EUID), alocat în sistemul informatic integrat al Oficiului Național al Registrului Comerțului", scrie într-un răspuns formulat redacției noastre de către Biroul de comunicare al ONRC.

Firmele și PFA înființate înainte de 7 iulie 2017 își vor schimba actele de înregistrare

Dacă problema firmelor și PFA-urilor ce se vor constitui din 7 iulie 2017 începând am lămurit-o, să vedem și cum vor trebui să procedeze entitățile deja înființate până la acel moment și ce va presupune pentru ele atribuirea identificatorului unic la nivel european.
Potrivit informațiilor transmise de ONRC, de la data amintită, profesioniștii vor putea solicita preschimbarea certificatului de înregistrare cu noul certificat de înregistrare, care va conține și identificatorul unic la nivel european.
Mai multe informații despre formalitățile pe care vor fi nevoite să le îndeplinească firmele, PFA/ II/ IF înregistrate anterior datei de 7 iulie 2017 se vor regăsi într-un ordin al Ministerului Justiției (MJ), document prin care va fi aprobată efectiv structura EUID.
În acest sens, redacția noastră a trimis o solicitare și MJ, pentru a afla în ce stadiu se află instituția cu elaborarea actului normativ. Reprezentanții MJ nu ne-au oferit însă, până la momentul redactării acestui articol, vreun răspuns.
Până la apariția unor clarificări în acest sens, ne putem gândi că emiterea noilor certificate de înregistrare, actualizate corespunzător cu codul unic la nivel european, se va face gratuit, prin depunerea unei cereri la ONRC. Asta cu atât mai mult cu cât, de la 1 februarie 2017, instituția nu mai percepe taxe pentru înscrierea a peste 30 de mențiuni în Registrul Comerțului, printre care și cele referitoare la modificarea datelor de identificare ale firmei sau entității fără personalitate juridică (detalii suplimentare despre taxele și tarifele eliminate la ONRC sunt aici și aici).

Ce va cuprinde noul cod de identificare

Potrivit Legii nr. 152/2015, codul EUID, care se va implementa din 7 iulie 2017, va include:

• elementul de identificare al României;
• elementul de identificare al registrului național în UE;
• numărul persoanei din Registrul Comerțului.

În plus, dacă va fi necesar, pentru a evita erorile de identificare, codul unic de înregistrare la nivel european va conține și alte elemente, care nu sunt însă detaliate în actul normativ citat, dar care se vor regăsi, cel mai probabil, în viitorul ordin al ministrului justiției.
Documentul apărut cu aproape doi ani în urmă în Monitor mai stabilește că EUID va fi trecut pe certificatul de înregistrare la Registrul Comerțului, documentul pe care orică firma sau persoană fizică îl primește la înființare. Așa cum am explicat și anterior, documentul conține actualmente numai numărul de ordine din registrul comerțului și CUI-ul atribuit de Finanțe.
În final, vă reamintim că odată cu aplicarea noilor prevederi, oricine va putea obține gratuit, online, informații despre orice firmă de pe teritoriul UE. Astfel, pe pagina de internet a ONRC și pe portalul de servicii online al acestuia vor fi disponibile, în mod gratuit, informații referitoare la profesioniștii din toate țările membre ale UE, înregistrați în registrul comerțului.
Notă: Mai multe informații despre datele ce vor fi disponibile prin sistemul de interconectare a registrelor comerțului puteți citi în acest articol.
Important! În altă ordine de idei, din ianuarie 2017 și până în ianuarie 2019, PFA-urile care au au în prezent mai mult de cinci coduri CAEN sunt obligate să îşi modifice actele de înregistrare la Registrul Comerţului, după această perioadă riscând să fie radiate din oficiu - detalii, aici.

sursa: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_45665/Din-iulie-toate-firmele-?i-PFA-vor-trebui-s?-i?i-preschimbe-actele-de-inregistrare-la-Registrul-Comer?ului.html

Ce este impozitul specific, care sunt regulile lui și cum se determină?

Impozitul specific este prevăzut de Legea 170/2016, deci nu de Codul Fiscal.

Impozitul specific este datorat de firmele care sunt la impozit pe profit și realizează venituri din următoarele coduri CAEN:

• 5510 – „Hoteluri și alte facilități de cazare similare”
• 5520 – „Facilități de cazare pentru vacante și perioade de scurtă durată”
• 5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri și tabere”
• 5590  – „Alte servicii de cazare”
• 5610 – „Restaurante”
• 5621 – „Activități de alimentație (catering) pentru evenimente”
• 5629 – „Alte servicii de alimentație n.c.a.”
• 5630 – „Baruri și alte activități de servire a băuturilor”.

O microîntreprindere nu va declara și calcula niciodată impozit specific.
Modul de calcul pentru impozitul specific este determinat pe fiecare categorie de cod CAEN. Nu contează nivelul cheltuielilor sau a veniturilor. Modul de calcul este prevăzut în anexa legii, și presupune un impozit standard care se ajustează în funcție de mai mulți factori (rangul localității, suprafață, sezonalitate, etc.). 
Declararea și plata se face semestrial (deci 25 iulie și 25 ianuarie) prin formularul 100.
Firmele care pe lângă codurile CAEN, enumerate mai sus, realizează și alte tipuri de venituri, pentru acelea declară și plătesc separat impozit pe profit. Aici trebuie să fii foarte atent la alocarea cheltuielilor activităților care intră la impozit specific și activităților care intră la impozit pe profit. Alocarea trebuie să fie echivocă, chiar dacă am fi tentați să alocăm o cotă mai mare de cheltuieli activităților care intră la impozit specific.

susrsa:https://ateliercontabilitate.ro/mod-de-calcul-impozit-specific-pentru-restaurant-bar-si-cazare/

Reminder: Plățile numerar. Limitări.

În MO 242/2015 a fost publicată Legea 70/2015, pentru instituirea disciplinei financiare pentru operațiunile de încasări și plăți cu numerar. Această lege abrogă OG 15/1996, dar aduce și o serie de limitări noi, precum și de reglementări noi.

Potrivit acestei legi regula generală este că operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate de persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică de la/către oricare dintre aceste categorii de persoane se vor realiza numai prin instrumente de plată fără numerar, definite potrivit legii. Adică nu în numerar. Încasările și plățile în numerar sunt excepții.

Elementul de noutate este că față de prevederile actuale unde prevederile legii se aplicau exclusiv persoanelor juridice acum disciplina financiară este aplicabilă atât persoanelor juridice cât și persoanelor fizice autorizate sau liber profesioniștilor, ba chiar și persoanelor fizice – populației pentru anumite operațiuni.
Pentru a simplifica, în articol, termenul de PFA folosit în continuare va cuprinde orice persoană autorizată să desfășoare o activitate economică, indiferent că e organizat ca persoană fizică autorizată, întreprindere individuală, întreprindere familială, liber-profesionist.

Prin excepție de la regula generală, se permit operațiuni cu numerar astfel:

– încasări de la persoane juridice  sau  PFA, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei de la o persoană;
– încasări efectuate de către magazinele de tipul cash&carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, de la persoanele juridice sau PFA, în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană;
– plăţi către persoanele juridice sau PFA, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi;
– plăţi către magazinele de tipul cash&carry, care sunt organizate şi funcţionează în baza legislaţiei în vigoare, în limita unui plafon zilnic total de 10.000 lei;
– plăţi din avansuri spre decontare, în limita unui plafon zilnic de 5.000 lei, stabilit pentru fiecare persoană care a primit avansuri spre decontare.

ATENȚIE! În cazul avansurilor spre decontare se limitează plățile indiferent de calitatea persoanei beneficiare a avansului spre decontare.

Nu se permit încasări fragmentate în numerar sau plăți fragmentate în numerar pentru facturi mai mari de 5000 lei (10000 lei în cazul încasărilor/plăților către magazine de tip cash&carry) exact cum este și acum.
Pentru facturi cu valori mai mari față de plafonul de 5000 lei (sau 10000 lei) se va permite o singură plată în numerar în limita a maxim 5000 lei/10000 lei urmând ca restul să fie achitat doar prin instrumente de plată fără numerar.
Ca element de noutate: se interzice fragmentarea facturilor pentru livrări de bunuri/servicii a căror valorare depășește plafonul de 5000 lei/10000 lei.

Ce însemnă asta?

Că nu veți putea emite mai mult de 1 factură/zi/beneficiar pentru o livrare de bunuri sau o prestare de servicii dacă valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate depășește 5000 lei / 10000 lei. Nu se mai permite întocmirea pentru același beneficiar a mai multor facturi de livrare de bunuri sau servicii cu valori de până la 5000 lei.

Că nu veți putea avea încasări de la un singur client, în numerar, de mai mult  de 5000 lei/zi.

Că nu veți putea plăti furnizori mai mult de 10000 lei/zi și în cadrul celor 10000 lei/zi plățile către un singur furnizor nu pot depăși 5000 lei/zi sau dacă e furnizor de tip cash&carry 10000 lei/zi.

În cazul în care acordați avansuri spre decontare acestea intră în calculul plafonului de 10000 lei totalul maxim al plăților numerar/zi.

Atenție! Dacă până acum operațiunilor în valută nu li se aplicau prevederile OG 15/1996, acum încasărilor și plăților în valută efectuate pe teritoriul României li se aplică aceleași limitări și se iau în considerare la calculul plafoanelor.

Deci, dacă acordați avans spre decontare în valută acesta se va lua în considerare în calculul plafonului de 10000 lei total plăți pe zi. De asemenea dacă încasați în România, numerar în valută, de la un client o sumă mai mare decât echivalentul a 5000 lei ați încălcat legislația – chiar dacă e client extern.

Limitări de operațiuni cu numerar în operațiuni cu persoane fizice (populație nu PFA). Sunt limitări noi de operațiuni introduse de această lege. Și se aplică pentru orice încasări în numerar efectuate de persoanele juridice sau PFA, de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, precum şi contravaloarea unor livrări de bunuri sau a unor prestări de servicii în limita unui plafon zilnic de 10.000 lei de la o persoană.

Sunt interzise încasările fragmentate de la o persoană, pentru operaţiunile de încasări în numerar prevăzute la, cu o valoare mai mare de 10.000 lei, precum şi fragmentarea tranzacţiilor reprezentând cesiuni de creanţe, primiri de împrumuturi sau alte finanţări, respectiv fragmentarea unei livrări de bunuri sau a unei prestări de servicii, cu valoare mai mare de 10.000 lei.

Similar se introduce limitare și la plățile către persoane fizice reprezentând contravaloarea unor achiziţii de bunuri sau a unor prestări de servicii, dividende, cesiuni de creanţe sau alte drepturi şi restituiri de împrumuturi sau alte finanţări . Limitarea se face prin încadrarea acestor tipuri de plăți în plafonul zilnic de 10.000 lei către o persoană. Sunt interzise plăţile fragmentate în numerar către o persoană, pentru tranzacţiile mai mari de 10.000 lei.

Ce înseamnă asta? Că dacă vindeți unei persoane bunuri sau servicii a căror valoare depășește 10000 lei aceasta nu vă poate achita numerar mai mult de 10000 lei. De asemenea nu va putea achita fragmentat. Va putea achita doar cu card sau virament, dar nu numerar.  La fel, se interzice fragmentarea tranzacțiilor, emiterea mai multor facturi pentru aceiași livrare de bunuri sau servicii.

Nu veți putea achita către persoane fizice mai mult de 10000 lei, în numerar/zi.

Avem și o excepție: se permit încasări numerar fragmentate de la persoane fizice în cazul livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii care se efectuează cu plata în rate, în condiţiile în care între vânzători şi persoanele fizice sunt încheiate contracte de vânzare- cumpărare cu plata în rate, conform legii

Așadar avem mai multe plafoane. Ele nu se suprapun. Sunt plafoane distincte:

– unul de încasări în numerar de la alți comercianți, persoane juridice sau PFA, de maxim 5000 lei/zi/client (10000 lei/zi/client în magazine de tip cash&carry)
– unul de încasări în numerar de la persoane fizice (populație), ne-comercianți, de maxim 10000 lei/zi/client
– unul de plăți în numerar de maxim 10000 lei/zi, indiferent către câți furnizori (persoane juridice sau PFA) – se limitează în cadrul acestui plafon de maxim 10000 lei/zi plăți numerar totale către alți comercianți – persoane juridice sau PFA – la suma de 5000 lei/zi/furnizor (10000 lei/zi/furnizor către magazine de tip cash&carry)
– unul de plăți în numerar către persoane fizice (populație) de maxim 10000 lei/zi/persoană

Totodată, paralel cu limitarea operațiunilor cu numerar, se interzice și fragmentarea tranzacțiilor.

Ce nu se limitează și nici nu se ia în considerare la stabilirea plafoanelor?

Plafoanele-limită nu se aplică de către persoanele juridice și PFA pentru următoarele operaţiuni:

– depunerea de numerar în conturile deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care  prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de Banca Naţională a României, inclusiv în automatele de încasări în numerar;
– plata cheltuielilor de deplasare în interes de serviciu, în limita sumelor cuvenite pentru plata transportului, a diurnei, a indemnizaţiei şi a cazării pe timpul deplasării, precum şi a cheltuielilor neprevăzute efectuate în acest sens;
– plata în numerar a impozitelor, taxelor, contribuţiilor, amenzilor şi a altor obligaţii datorate bugetului general consolidat al statului;
– retragerea de numerar din conturi deschise la instituţiile de credit sau la instituţiile care prestează servicii de plată şi care sunt autorizate de Banca Naţională a României pentru plata salariilor şi a altor drepturi de personal prevăzute de lege şi pentru alte operaţiuni de plăţi efectuate către persoanele fizice, altele decât cele prevăzute la art. 4 alin. (4);
– transferarea de sume prin intermediul instituţiilor care prestează servicii de plată autorizate de Banca Naţională a României sau autorizate în alt stat membru al Uniunii Europene şi notificate către Banca Naţională a României, potrivit legii;
– depunerea de numerar în automate ce funcţionează pe baza acceptatoarelor de bancnote sau monede.

Plafoanele și limitarea încasărilor/plăților se aplică pe fiecare casierie în parte dacă ele sunt organizate distinct.

Returnarea banilor în cazul unor facturi de stornare se va face în oglindă – în numerar în limita a maxim 5000 lei/10000 lei, după caz, iar restul doar prin virament. Unei persoane fizice i se poate restitui întreaga sumă în numerar numai dacă dă o declarație pe proprie răspundere că nu are, la data restituirii, cont deschis.

Se limitează operațiunile cu numerar pentru sume mai mari de 50000 lei/zi între persoane fizice pentru tranzacții între acestea. Acestora li se interzic fragmentarea operațiunilor cu numerar – încasări sau plăți – a căror valoare e mai mare de 50000 lei dar se interzic și fragmentarea tranzacțiilor numerar a căror valoare e mai mare de 50000 lei.

Virarea de sume de către persoane juridice sau PFA în conturile unei persoane fizice se poate face numai cu prezentarea de documente justificative. Aici e nevoie de norme. Un PFA de exemplu poate folosi banii afacerii și în interes personal, dacă are un venit net realizat. Nu are dividende și nici vreun document ce ar putea fi prezentat.

Sancțiunea e simplă: 10% din suma ce depășește operațiunea (plafonul) sau tranzacția, pe fiecare tranzacție în parte, depășire de plafon, dar nu mai puțin de 100 lei.

sursa:http://www.sagasoftware.ro/?p=1327

Vânzările de soldare pot fi făcute de comercianții cu amănuntul doar în două perioade fixe ale anului,

Vânzările de soldare pot fi făcute de comercianții cu amănuntul doar în două perioade fixe ale anului, așa cum stabilește Ordonanța Guvernului nr. 99/2000 privind comercializarea produselor și serviciilor de piață. Dacă una este rezervată vânzărilor accelerate pentru produsele de toamnă-iarnă, cealaltă este rezervată vânzărilor accelerate pentru produsele de primăvară-vară.

Pentru produsele de toamnă-iarnă, soldările pot avea loc în orice perioadă din intervalul 15 ianuarie - 15 aprilie al fiecărui an, iar pentru produsele de primăvară-vară - în orice perioadă din intervalul 1 august - 31 octombrie. Astfel, rezultă că, pentru 2017, soldările pentru mărfurile de sezon rece au putut avea loc până sâmbăta ce tocmai a trecut.

Soldările sunt permise doar în două perioade pe an, prevede OG nr. 99/2000, durata fiecăreia fiind de maximum 45 de zile: „Vânzările de soldare se pot efectua numai în cursul a două perioade pe an, cu o durată maximă de câte 45 de zile fiecare, cu condiția ca produsele propuse pentru soldare să fie achitate furnizorului de către comerciant cu cel puțin 30 de zile înaintea datei de debut a perioadei de vânzări de soldare și oferite spre vânzare în mod obișnuit înaintea acestei date”.

Stocul de mărfuri destinate soldării trebuie să fie constituit în avans, cu minimum 15 zile înainte de perioada decisă de comerciant pentru începerea vânzărilor accelerate la preț redus. Stocul nu poate să fie reînnoit nici după constituire, nici în cursul soldării, iar vânzarea trebuie făcută în magazinele în care produsele erau vândute de obicei. Tot cu minimum 15 zile înainte de începerea unei soldări, comercianții trebuie să notifice primăriei (în a cărei rază teritorială se află) perioada de desfășurare.

„Documentele legale justificative care atestă că stocul de produse propus pentru soldare a fost constituit cu cel puțin 15 zile înainte de data de debut a vânzării de soldare și achitat cu cel puțin 30 de zile înainte de această dată vor fi păstrate pentru a putea fi prezentate, ori de câte ori este nevoie, organelor de control abilitate. Dovada achitării contravalorii produselor supuse vânzării de soldare rezultă din examinarea actelor contabile”, este precizat în ordonanța de Guvern.

Bine de știut este că orice anunț sau reclamă referitoare la vânzările de soldare trebuie să includă data de la care încep efectiv soldările și durata acestora. Dacă soldarea nu se face pentru toate produsele din magazin, anunțul/reclama trebuie să includă și sortimentul de mărfuri căruia se aplică vânzarea accelerată la preț redus.

Conform ordonanței Guvernului, vânzarea de soldare este „orice vânzare însoțită sau precedată de publicitate și anunțată sub denumirea «soldare/soldări/solduri» și care, printr-o reducere de prețuri, are ca efect vânzarea accelerată a stocului de mărfuri sezoniere dintr-o structură de vânzare cu amănuntul”.

Atenție! Comercianții care desfășoară soldări în perioadele 16 aprilie - 31 iulie și 1 noiembrie - 14 ianuarie ale anului riscă să fie sancționați cu amenzi cuprinse între 2.000 și 10.000 de lei. Sancțiunea este valabilă și în măsura în care comercianții folosesc greșit denumirile „soldare”, „solduri” sau „soldări”. Dacă într-un interval de 12 luni comercianții repetă cele două fapte sancționate cu amendă între 2.000 și 10.000 de lei, aceștia riscă să li se suspende activitatea comercială pentru până la 30 de zile.

Magazinele de fabrică nu trebuie să notifice vânzările la preț redus

În cazul magazinelor de fabrică și depozitelor de fabrică, în care se pot vinde mărfuri din producția proprie direct consumatorilor, notificarea autorităților nu este necesară pentru vânzările la preț redus.

„Vânzările efectuate în structuri denumite magazin de fabrică sau depozit de fabrică sunt vânzările din producția proprie, efectuate direct consumatorilor de către producători, aceștia îndeplinind obligațiile ce revin oricărui comerciant care desfășoară comerț cu amănuntul. Vânzările cu preț redus prin magazin sau depozit de fabrică nu sunt supuse notificării”, lămurește textul OG nr. 99/2000. Aici, trebuie precizat că, exceptând alimentele, vânzările la preț redus se pot face dacă:

• produsele n-au fost vândute anterior din cauza defectelor de fabricație;
• produsele sunt retururi din rețeaua comercială;
• produsele sunt din stocul sezonului anterior și au rămas nevândute;
• consumatorii sunt informați cu privire la aspectele de la primele trei puncte.

„Orice producător care vinde cu preț redus o parte a producției sale (...) este obligat să pună la dispoziție organelor de control abilitate toate documentele legale care justifică originea și data de fabricație a produselor care fac obiectul acestor vânzări”, mai este subliniat în actul normativ amintit.

sursa:http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_45303/Comercian%C8%9Bii-au-putut-face-sold%C4%83ri-doar-p%C3%A2n%C4%83-s%C3%A2mb%C4%83t%C4%83-altfel-de-acum-risc%C4%83-amenzi-sau-chiar-suspendarea-activit%C4%83%C8%9Bii.html